Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Somnul si memoria

Marina HERGHELEGIU

Somnul îmbunatateste memoria

 

Diferite studii realizate în Germania- si S.U.A. si publicate în revista "Nature" au aratat ca un somn de cca. opt ore, fara tulburari, permite îmbunatatirea memoriei si a functiilor acesteia.

Unul dintre studii cerea celor peste o suta de subiecti sa recunoasca o regula de grupare a unor cifre în conditiile în care aceasta era "ascunsa" printre rânduri. Un alt studiu solicita voluntarilor sa-si reaminteasca simple cuvinte, respectiv sa identifice din memorie un text reprodus neclar de un sintetizator. În toate studiile, subiectii odihniti, dupa 8 ore de somn, au avut rezultate superioare celor care veneau dupa o zi obositoare de lucru sau dupa o privare de somn chiar de mica durata.

S-a concluzionat astfel ca, în timpul fazelor de somn cu unde lente, are loc restructurarea si reorganizarea informatiei acumulate, astfel încât somnul poate sa ajute la cresterea capacitatii de memorare si a creativitatii, ceea ce duce la gasirea solutiilor unor probleme si chiar la recuperarea unor informatii aparent pierdute din memorie.

 

Somnul si densitatea celulara

 

Diferite studii au încercat sa evidentieze aparitia unor modificari fizice la nivelul creierului supus unui regim de somn insuficient. În acest scop s-au utilizat tehnici moderne si sofisticate de investigare, preponderent imagistice (rezonanta magnetica nucleara etc.), si s-a constatat ca structura creierului astfel tratat sufera modificari de densitate celulara.Principala structura afectata s-a dovedit a fi hipocâmpul stâng, parte a creierului implicata în coordonarea stocarii datelor din memoria de lunga durata. Aceste rezultate, publicate în revista "New Scientist", duc la concluzia ca lipsa somnului determina pierderea de celule nervoase si, consecutiv, scaderea capacitatii de memorare.

Somnul si echilibrul biochimic

Se stie ca un somn normal este constituitdin 4-5 cicluri consecutive, fiecare ciclu fiind format din succesiunea a doua tipuri de somn: somnul cu miscari rapide oculare (REM) si cel fara miscari rapide oculare, dar cu unde lente. S-a constatat ca în timpul somnului REM, anumiti neurotransmitatori (dopamina si acetilcolina) au nivele cerebale scazute. Acest joc biochimic permite creierului sa "revada" activitatile de peste zi, favorizând astfel fixarea datelor în memorie. S-a mai observat ca tulburarea acestui echilibru, cum se întâmpla în anumite tulburari de somn sau în administrarea unor medicamente care cresc nivelul celor doua substante, determina scaderea capacitatii de memorare.

Confirmarea prin studii ulterioare a acestor constatari va obliga la revizuirea schemelor de tratament în cazul unor afectiuni, cum ar fi boala Alzheimer pentru care se administreaza seara medicamente care cresc nivelul de dopamina agravând astfel tulburarile de memorie specifice bolii.



Somnul îmbunatateste memoria

 

Diferite studii realizate în Germania- si S.U.A. si publicate în revista "Nature" au aratat ca un somn de cca. opt ore, fara tulburari, permite îmbunatatirea memoriei si a functiilor acesteia.

Unul dintre studii cerea celor peste o suta de subiecti sa recunoasca o regula de grupare a unor cifre în conditiile în care aceasta era "ascunsa" printre rânduri. Un alt studiu solicita voluntarilor sa-si reaminteasca simple cuvinte, respectiv sa identifice din memorie un text reprodus neclar de un sintetizator. În toate studiile, subiectii odihniti, dupa 8 ore de somn, au avut rezultate superioare celor care veneau dupa o zi obositoare de lucru sau dupa o privare de somn chiar de mica durata.

S-a concluzionat astfel ca, în timpul fazelor de somn cu unde lente, are loc restructurarea si reorganizarea informatiei acumulate, astfel încât somnul poate sa ajute la cresterea capacitatii de memorare si a creativitatii, ceea ce duce la gasirea solutiilor unor probleme si chiar la recuperarea unor informatii aparent pierdute din memorie.

 

Somnul si densitatea celulara

 

Diferite studii au încercat sa evidentieze aparitia unor modificari fizice la nivelul creierului supus unui regim de somn insuficient. În acest scop s-au utilizat tehnici moderne si sofisticate de investigare, preponderent imagistice (rezonanta magnetica nucleara etc.), si s-a constatat ca structura creierului astfel tratat sufera modificari de densitate celulara.Principala structura afectata s-a dovedit a fi hipocâmpul stâng, parte a creierului implicata în coordonarea stocarii datelor din memoria de lunga durata. Aceste rezultate, publicate în revista "New Scientist", duc la concluzia ca lipsa somnului determina pierderea de celule nervoase si, consecutiv, scaderea capacitatii de memorare.

Somnul si echilibrul biochimic

Se stie ca un somn normal este constituitdin 4-5 cicluri consecutive, fiecare ciclu fiind format din succesiunea a doua tipuri de somn: somnul cu miscari rapide oculare (REM) si cel fara miscari rapide oculare, dar cu unde lente. S-a constatat ca în timpul somnului REM, anumiti neurotransmitatori (dopamina si acetilcolina) au nivele cerebale scazute. Acest joc biochimic permite creierului sa "revada" activitatile de peste zi, favorizând astfel fixarea datelor în memorie. S-a mai observat ca tulburarea acestui echilibru, cum se întâmpla în anumite tulburari de somn sau în administrarea unor medicamente care cresc nivelul celor doua substante, determina scaderea capacitatii de memorare.

Confirmarea prin studii ulterioare a acestor constatari va obliga la revizuirea schemelor de tratament în cazul unor afectiuni, cum ar fi boala Alzheimer pentru care se administreaza seara medicamente care cresc nivelul de dopamina agravând astfel tulburarile de memorie specifice bolii.

Publicat în : Sanatate  de la numărul 12

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: