Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Alianta PNL-PD asteapta vara sa se coaca

Ada MESEŞAN

Alianta politica PNL-PD (ADA) aresanse sa câstige alegerile parlamentare si prezidentiale din noiembrie-decembrie 2004. Dar asta nu datorita marilor "calitati" ale reprezentantilor celor doua partide. "Meritul" unui eventual succes electoral al ADA revine liderilor partidului de guvernamânt, PSD, care, cu noua luni înainte de alegerile generale, pierd hotarât teren. Atât în fata alegatorilor, cât si în ochii celor doua mari puteri politico-economice, Uniunea Europeana si SUA, de care depinde includerea românilor, în sfârsit, în lumea civilizata.



"Zici ca la razboi, iubito,/Vii cu mine fara preget…"

 

ADA a fost construita de presedintii PNL si PD, Theodor Stolojan si Traian Basescu, sa devina o alianta operationala abia dupa alegerile locale din iunie 2004. Pâna atunci, ADA este doar o alianta între Theodor Stolojan si Traian Basescu, iar pentru restul membrilor PNL si PD, doar o perioada de acomodare, atât la nivel central, cât si la nivel local. Acest lucru a fost recunoscut si de Traian Basescu si de seful campaniei electorale a PNL, senatorul Paul Pacuraru. Miza primordiala a celor doua partide este obtinerea unui rezultat cât mai avantajos la alegerile locale din iunie 2004, strategia liberalilor si democratilor fiind foarte simpla: participarea separata, pe liste proprii, pentru a câstiga cât mai multe locuri în consiliile locale, municipale si judetene.

Accentul pus mai degraba pe câstigarea consiliilor locale decât a primariilor pare sa se datoreze experientei nefaste din Bucuresti, unde primarul general Traian Basescu a fost în permanenta sabotat de consiliul general dominat de PSD. Pe de alta parte, lupta electorala dintre PNL, PD si PSD pentru cucerirea oraselor mari, în special a resedintelor de judet, poate duce la surprize pe care doar doi-trei lideri pesedisti le-au realizat. ªeful campaniei electorale a PSD, vesnicul Viorel Hrebenciuc, a recunoscut într-o sedinta de partid ca sunt slabe sanse ca primariile din municipiile resedinta de judet sa fie cucerite de partidul de guvernamânt, exceptie facând orasele din nordul Moldovei (mai putin Iasi) si din judetele "rosii" din sudul tarii. Iar Vasile Dîncu, strategul electoral al PSD, le-a atras atentia colegilor sai ca spiritul civic al locuitorilor marilor orase s-a trezit dupa trei ani de somnolenta, ceea ce este în defavoarea partidului de guvernamânt, care doar conjunctural a obtinut câteva succese sporadice în municipiile resedinta de judet, în alegerile locale din anul 2000. Asa ca liberalii si democratii vor forta un vot politic negativ la adresa partidului de guvernamânt în consiliile locale si judetene, în vreme ce lupta pentru primarii se va da mai mult între personalitatile locale, afilierea acestora la un partid sau altul fiind în opinia strategilor electorali ai aliantei secundara ca importanta pentru electorat.

Asa ca ADA se va închega în teritoriu abia dupa alegerile locale, odata cu constituirea noilor consilii locale. ªi doar dupa aceea se va manifesta ca o alianta. Daca socotim ca dupa alegerile locale urmeaza inevitabila vacanta de vara, rezulta ca liberalii si democratii vor avea la dispozitie doar trei luni pentru a impune electoratului o sigla, un program si candidatii pentru alegerile generale din noiembrie 2004.

 

"O, dar cum plângeai aseara,/Când te-ai întepat la deget !"

 

Asadar ADA nu-si va prezenta oferta alternativa decât dupa alegerile locale. Pâna atunci însa, liderii liberali si democrati se tot plâng (asta stiu cel mai bine sa faca) ca liderii PSD le fura putinele idei de interes pentru electorat. Ceea ce este adevarat. Guvernul PSD a preluat fara jena proiecte legislative economice si sociale ale PNL si PD pe care le-a prezentat ca fiind creatii proprii, ridiculizându-i în plus pe liberali pentru interesul manifestat fata de zona sociala si materializat într-un proiect de lege pentru recalcularea pensiilor. Dar populatiei putin îi pasa de luptele politice. Ea asteapta solutii practice care sa-i garanteze ca va trai mai bine. ªi nu le vede. În schimb, liderii PNL si PD au o voluptate greu de înteles în a se contrazice public, reeditând imaginea de tate politice care a condus la pierderea alegerilor în 2000 de catre fosta coalitie de dreapta, din care ambele partide au facut parte. Fireste, controversele dintre liberali si democrati sunt superflue, pe subiecte fara miza serioasa, la baza lor stând fie neîntelegerea, de catre unii lideri, a ceea ce stabilesc pe fond Stolojan si Basescu, fie infatuarea proprie clasei politice actuale. Ca în basmele românesti liberalii striga, precum gaina care a gasit o margica si a depus-o la picioarele babei ca pe o mare nestemata, ca vor o proportie de 3 la 1, în favoarea lor, pe listele parlamentare, când nici nu au trecut de testul alegerilor locale; nici democratii nu se lasa si, la rândul lor, le reproseaza liberalilor interesele de afaceri din plan local cu liderii PSD.

Purtatorul de cuvânt al ADA, vicepresedintele PNL Calin Popescu Tariceanu declara ca se vor face liste comune PNL-PD pentru 10 orase mari, dupa efectuarea unui alt sondaj al Aliantei. Traian Basescu se inflameaza si mai ca nu-i trage doua palme liberalului, comunicând sec: exclus! Paul Pacuraru, responsabilul PNL cu strategiile electorale, îi da dreptate lui Basescu: "Am stabilit asta odata, în Alianta. Liste comune doar în Bucuresti. Mergem separat, ca sa câstigam mai multe locuri în consilii. Doar asa vom putea detine puterea în teritoriu, în defavoarea PSD".

Departe de lumea dezlantuita, operând discret si practic, candidatul prezidential al ADA, liberalul Theodor Stolojan îsi petrece timpul în turnee electorale prin tara-, strategia comuna PNL-PD fiind, în acest caz, coerenta. Ramas în Bucuresti, Traian Basescu se lupta cu diversiunile electorale ale PSD. PNA a anuntat deja ca se va pronunta în dosarul "Flota" peste vreo doua luni, întâmplator chiar în pragul alegerilor locale. Liberalii, la rândul lor, sunt intoxicati cu asa-zise "liste cu informatori ai PSD din PNL" scapate "accidental" din servieta liderului PSD Viorel Hrebenciuc pe holurile Parlamentului. Plecarea anuntata a fostului lider PD, Petre Roman, din partidul pe care l-a creat i-a tulburat mai mult decât era normal pe liberali si pe democrati, întretinând un subiect artificial de dezbateri, desi toata lumea este de acord ca greutatea noii formatiuni politice tinde spre zero. În teritoriu, PD a trecut la aspirarea structurilor locale ale Actiunii Populare a lui Emil Constantinescu si ale PNTCD, ceea ce a dus la acuzarea lui Traian Basescu, de catre AP, ca a colaborat cu Securitatea. ªi anul electoral este doar la început, ca si diversiunile. În aceste conditii, în loc sa conceapa o strategie comuna de aparare si de atac, liberalii si democratii se zbat în justificari personale care întretin scandaluri artificiale si imaginea de degradare a clasei politice.

Ca si cum habar nu ar avea de pietrele de moara care atârna de picioarele rivalilor lor politici de la PSD (semnalele teribil de critice venite dinspre UE si SUA care reproseaza guvernarii pesediste ca nu si-a facut temele necesare integrarii României în lumea civilizata) liberalii si democratii vorbesc pe doua limbi, inducând confuzie în mintea alegatorilor si în asteptarile cancelariilor occidentale.

Daca liberalii si democratii nu sunt în stare sa exploateze greselile fatale ale liderilor PSD si sa convinga ca sunt mai performanti, de ce ar fi mai buni decât acestia sa conduca România dupa 2004 ?

Asteptând vara ca sa se coaca Alianta si toamna ca sa fie aleasa, liderii PNL si PD se gândesc probabil ca, pâna la urma, sansele de a câstiga alegerile sunt, totusi, mult mai mari decât acelea de a câstiga potul cel mare la 6 din 49…

Publicat în : Politica interna  de la numărul 12

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: