Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Înapoi la monitorizare

Raul MARIAN

Este greu sa explici unui partener, care îsi da toata silinta sa te ajute, de ce deviezi atât de des de la traseu. Membrii Uniunii Europene nu pot întelege cum un stat precum România, în mod constient si rational, semneaza un moratoriu privind adoptiile internationale si îsi ia angajamentul sa-l respecte doar pentru ca apoi sa încalce prevederile lui. Și apoi sa recunoasca cu seninatate ca, într-adevar, de la semnarea moratoriului, aproximativ 857 de copii au fost adoptati de straini în conditii nu tocmai clare. Însa, normal, nu suntem noi de vina, ci importante personalitati din strainatate care au facut presiuni uriase asupra "bietului" Guvern român în legatura cu acest subiect. Și daca vor europenii, noi chiar le putem prezenta documente în acest sens. Uitam ca europenii ne-au acordat 75 milioane USD pentru a încerca sa rezolvam aceasta problema si noi nu am reusit. Solicitarea Uniunii de returnare a acestor fonduri ar fi normala, deoarece sunt bani publici care trebuie justificati.



România este o tara- mai complexa

 

În sfârsit putem rasufla usurati... sau cel putin asa cred guvernantii din România dupa ce Comisia de Afaceri Externe a Parlamentului European a mai îndulcit tonul raportului redactat de baroneasa Emma Nicholson privind progresele României. Ani la rând ne-am straduit sa obtinem recorduri dupa recorduri, gen primul loc privind coruptia sau ultimul loc privind reformele, ultimul loc în topul tarilor aspirante la integrare în legatura cu capitolele de negociere încheiate, singura tara candidata care înca nu se bucura de statutul unei economii de piata functionale. De data aceasta am ratat datorita bunavointei nemeritate a parlamentarilor europeni care ne-au refuzat statutul de prima tara candidata care reuseste sa "supere" atât de tare institutiile Uniunii Europene încât acestea se vad nevoite sa suspende negocierile.

 

Ce au ei cu noi? NIMIC personal

 

Dupa atâtea vesti proaste si semnale de avertizare primite, cetateanul de rând si-ar putea crea ideea falsa ca occidentalii au ceva cu românii... pur si simplu nu ne plac si nu ne vor alaturi de ei. Ideea este falsa, în primul rând deoarece occidentalii si decidentii lor sunt obisnuiti sa-si formuleze opiniile bazându-se pe fapte concrete si nu pe perceptii. Traditia lor democratica si respectul pentru drepturile omului "îi obliga" sa îi priveasca pe toti ca egali, nediscriminatoriu. Asa au facut si cu grecii, si cu spaniolii si portughezii. Desi cele trei state mentionate mai sus le-au provocat probleme si multe "dureri de cap", la momentul integrarii nici unul nefiind pe deplin pregatit pentru un astfel de proces, decidentii europeni au facut eforturi sa le accepte alaturi de ei.

În 1959 Grecia a solicitat statutul de membru cu drepturi depline al Comunitatii Europene, acordul de asociere fiind semnat în 1961. Aceeasi Comunitate s-a vazut nevoita, câtiva ani mai târziu, sa înghete acordul cu Grecia o data cu venirea la putere a "regimului coloneilor". Revenirea pe calea democratica în 1974 a însemnat pentru Grecia si revenirea în cadrul familiei europene. Situatia poate fi oarecum comparabila cu cea a României din prezent. Precedentul ne demonstreaza pe de o parte ca, atunci când un stat nu îndeplineste criteriul politic, membrii Uniunii Europene sunt capabili sa ia o decizie drastica de genul suspendarii negocierilor cu un stat candidat, însa, pe de alta parte ne demonstreaza ca aceeasi decidenti sunt capabili sa revina asupra deciziei daca sunt înregistrate progrese în statul sanctionat.

Decizia nu tine de un popor sau de altul ci se bazeaza pe fapte reale si performante demonstrabile. Nu este "urecheat" poporul în sine ci decidentii lui. Situatia nu ar trebui sa ne mire deoarece este cât se poate de normala. Daca ai stabilit ca în grupul tau de prieteni intra doar cei care ti se aseamana, regimurile democratice, care respecta drepturile omului si pot fi considerate state de drept, atunci respecti aceasta regula. Iar daca ai acceptat sa primesti în Uniunea Europeana un stat sau altul atunci respectivul stat macar atâta "bun simt" sa aiba încât sa-ti respecte regulile. Poate ni se pare cam deplasat acest stil anglo-saxon de a face politica însa acesta este stilul Uniunii Europene. Și ne gândim: cum adica, exista locuri unde regulile sunt facute pentru a nu fi încalcate?

 

Istoria ne urmareste

 

De-a lungul istoriei am fost obisnuiti sa ne asezam în doua barci, care, de regula, navigau în directii opuse. Am fost obisnuiti sa semnam aliante pe care apoi sa nu le respectam, sa schimbam taberele de câte ori ceva nu ne convenea sau sa "fentam" regulile jocului de câte ori ni se dadea ocazia. Din pacate sau din fericire, acest tip de a face politica externa în stil balcanic nu ne mai ajuta în fata unui judecator serios precum Uniunea Europeana.

 

Grecia si mai recent Bulgaria au înteles ... noi mai greu.

Este greu sa explici unui partener, care îsi da toata silinta sa te ajute, de ce deviezi atât de des de la traseu. Membrii Uniunii Europene nu pot întelege cum un stat precum România, în mod constient si rational, semneaza un moratoriu privind adoptiile internationale si îsi ia angajamentul sa-l respecte doar pentru ca apoi sa încalce prevederile lui. Și apoi sa recunoasca cu seninatate ca, într-adevar, de la semnarea moratoriului, aproximativ 857 de copii au fost adoptati de straini în conditii nu tocmai clare. Însa, normal, nu suntem noi de vina, ci importante personalitati din strainatate care au facut presiuni uriase asupra "bietului" Guvern român în legatura cu acest subiect. Și daca vor europenii, noi chiar le putem prezenta documente în acest sens. Uitam ca europenii ne-au acordat 75 milioane USD pentru a încerca sa rezolvam aceasta problema si noi nu am reusit. Solicitarea Uniunii de returnare a acestor fonduri ar fi normala, deoarece sunt bani publici care trebuie justificati.

Si apropo de bani publici. Este, de asemenea, greu de înteles cum poti sa doresti sa te integrezi în Uniunea Europeana, unde regulile privind cheltuirea banului public sunt transparente si foarte severe, si apoi sa pretinzi ca aceste reguli tie nu ti se aplica. Raportul evidentiaza îngrijorarea autoritatilor de la Bruxelles privind modul în care a fost semnat contractul pentru constructia autostrazii Brasov-Bors, în absenta unei licitatii publice. Acest fapt contravine nu doar legislatiei comunitare dar si regulilor economiei de piata. Putem ironic deduce ca o astfel de legislatie (de care ne-am tot împiedicat în capitolele de negociere si care probabil e prea voluminoasa sa o întelegem) nu se aplica si în cazul României. Cât despre economia de piata putem spune - tot ironic - ca daca europenii tot nu au vrut sa ne acorde mult râvnitul statut într-o forma clara, noua de ce ne-ar pasa de el?

De când am început negocierile pentru integrarea în Uniunea Europeana, în fiecare raport al Comisiei ni s-a atras atentia ca stam "foarte prost" la capitolul administratie publica si justitie. Raspunsul guvernantilor (a ministerelor responsabile) este simplu si de la sine înteles: fie mai aveti putintica rabdare ca tocmai ne ocupam si de aceste aspecte ("problemele ce privesc justitia... sunt în curs de rezolvare"), fie noi le-am rezolvat dar europenii sunt prost informati ("multe din problemele semnalate s-au rezolvat deja"), fie de vina sunt altii (cum ar fi mass-media, care exercita presiuni uriase asupra magistratilor!?).

 

Victorie ?????

 

Suntem mândri ca în istoria mai îndepartata sau mai recenta am fost capabili sa transformam înfrângerile în victorii. I-am "fentat" si de data asta. Când s-a pus problema acordarii statutului de economie de piata functionala am reusit, prin diverse siretlicuri, sa obtinem un compromis desi sincer nu-l prea meritam: România poate fi considerata o economie de piata functionala daca continua reformele (a se nota diferenta fata de Bulgaria care este o economie de piata functionala). De data aceasta a fost mai greu dar prin intermediul diplomatiei am reusit sa schimbam solicitarea de "suspendare a negocierilor" cu sintagma "reorientarea strategiei". Pentru noi sunt mai importante cuvintele decât actiunile, e mai importanta forma decât fondul.

Și pâna data viitoare putem rasufla usurati. Ramâne întrebarea: pâna când va merge ulciorul la apa si cât timp vor mai avea rabdare factorii de decizie europeni cu un partener care una promite si alta face. Concentrati sa ajungem din urma celelalte state candidate (de fapt Bulgaria, ca doar ea a mai ramas, dar se afla mult în fata) am pierdut din vedere lucruri importante. Ne-am gândit ca, deoarece am îndeplinit criteriile politice de la Copenhaga înca din 1999, putem sa uitam de statul de drept sau de copiii institutionalizati. Ne-am concentrat asupra problemelor economice si de adoptare a acquis-ului comunitar (însa si aici avem probleme fie de implementare fie de nerespectare).

Am reusit sa demonstram lumii întregi ca imposibilul este posibil: ca procesul de integrare poate fi stopat si poate fi chiar reversibil. Mai mult, am reusit sa fim singurul candidat care dupa ce a scapat de monitorizare se reîntoarce la acest statut deloc placut. Mesajul este clar, serios si amenintator: daca nu va apucati de treaba riscati sa nu va integrati. Ramâne de vazut cât vom întelege din el.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 12

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: