Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Alegerile parlamentare din Iran, final asteptat

Andrei BĂDIN

Conservatorii iranieni s-au impus în alegerile parlamentare. Chiar în ciuda absenteismului rezultatul indica în primul rând esecul reformatorilor, care majoritari în trecut, nu au facut nimic din ceea ce au promis privind evolutia societatii iraniene. Votul indica în primul rând un vot de blam pentru acestia. Conservatorii se pregatesc acum pentru câstigarea alegerilor prezidentiale de anul viitor care ar înseamna consolidarea Puterii si implicit "regimul ayatolahilor" va deveni o problema pentru lumea întreaga. Numai ca, si aici, jocurile reflecta disputele recente între America si Europa, aceasta din urma facând presiuni pentru ca Washingtonul sa nu poata controla Teheranul pe fondul oferirii bunelor oficii din partea unor demnitari iranieni si îi sprijina în spatele usilor închise pe conservatori.



Conservatorii au câstigat datorita jocului dublu al reformatorilor

 

Conservatorii iranieni s-au impus în alegerile parlamentare. Chiar în ciuda absenteismului rezultatul indica în primul rând esecul reformatorilor, care majoritari în trecut, nu au facut nimic din ceea ce au promis privind evolutia societatii iraniene. Votul indica în primul rând un vot de blam pentru acestia. Conservatorii se pregatesc acum pentru câstigarea alegerilor prezidentiale de anul viitor care ar înseamna consolidarea Puterii si implicit "regimul ayatolahilor" va deveni o problema pentru lumea întreaga. Numai ca, si aici, jocurile reflecta disputele recente între America si Europa, aceasta din urma facând presiuni pentru ca Washingtonul sa nu poata controla Teheranul pe fondul oferirii bunelor oficii din partea unor demnitari iranieni si îi sprijina în spatele usilor închise pe conservatori.

 

Absenteismul, vot de blam pentru cine?

 

Potrivit ministrului iranian de interne, prezenta la urne în cadrul alegerilor parlamentare a fost de 50% la nivel national, în timp ce în capitala Teheran, prezenta la urne a fost de doar 28%. Este cea mai scazuta participare a electoratului în orice alegere generala în toti cei 25 de ani de Republica Islamica. Rezultatele indica o victorie decisiva a conservatorilor islamici.

Unii reformisti le-au cerut votantilor sa boicoteze alegerile, în semn de protest fata de decizia Consiliului Gardienilor Islamici, de orientare conservatoare, care a descalificat peste 2.500 de candidati reformisti; deputatii fractiuni s-au baricadat în Parlament. A fost a doua criza de mari proportii care a afectat Republica Islamica, de la fondarea sa în 1979, prima declansându-se în 1981, când imamul Khomeiny l-a alungat de la putere pe presedintele Bani Sadr.

Demn de remarcat este faptul ca nici Asociatia pentru Uniunea Studentilor nu a sprijinit aceste demers si i-a calificat drept "oportunisti" si "încercare de a-si salva posturile", în loc sa puna sub semnul întrebarii existenta unor organe nealese si antidemocratice, precum Comisia electorala sau Consiliul Gardienilor Revolutiei.

Sondajele cele mai optimiste prognozau un absenteism de 70 la suta al electoratului, dezamagit de complicitatea presupusilor reformisti cu fundamentalistii de la putere. Iranienii si-au dat seama ca ceea ce-i desparte pe reformisti de conservatori nu este decât o disputa privind forma si nu continutul programelor. Reformatorii, de pilda, i-ar spânzura pe condamnatii la moarte sperând ca astfel vor îndulci criticile occidentale. "Travestiti în "revolutionari pasionati", deputatii încarcerati au cerut sa fie reprimiti drept candidati, nu pentru a apara democratia - lucru care nu exista ci pentru a nu îsi pierde privilegiile si, în trecere, pentru a încalzi climatul preelectoral si a contracara astfel amenintarea absenteismului", spunea un analist iranian înaintea alegerilor.

Demn de amintit în acest sens este si faptul capresedintele Bush a decis sa nu mizeze pe nici o factiune.Mai mult decât atât, analistii de la Teheran au identificat si un alt joc interesant : europenii, exclusi de la beneficiile economice si strategice ale ocupatiei americane în Afghanistan si Irakfac tot posibilul pentru a împiedica caderea teocratiei, fapt ce ar duce la instalarea unui guvern pro-american în aceasta tara mare, producatoare de petrol. Or, cancelariile europene au trecut deja prin experienta irakiana unde au pierdut miliarde de dolari.

 

Reformatorii au pierdut pe propria carte

 

Diplomatul iranian Bagher Asadi, membru al comitetului pentru societatea civila al secretarului general al ONU, scria în"The New York Times" ca "cel de-al saselea Majlis, ales în 2000, a fost dominat de reformatorii aliati cu presedintele Khatami. Totusi, vointa sa a fost blocata de Consiliul Gardienilor . Începând cu 1997, esecul miscarii de reforma - un rezultat nu doar al eforturilor coalitiei antireforma ci si al lipsei de viziune a reformatorilor - a dus la o stare generala de disperare si resemnare". El a reamintit ca alegerile municipale din luna februarie a anului trecut, caracterizate printr-o participare la vot extrem de scazuta, ar fi trebuit sa serveasca drept semnal national de trezire. "Biletul conservator a fost câstigator pur si simplu pentru ca fortele conservatoare se pricep foarte bine sa-si atraga sustinatorii la urne. Procentajul scazut de alegatori a semnalat în mod clar un sentiment de epuizare politica si nemultumire fata de situatia din tara-. Totusi, blocul conservator a fost încurajat de rezultatul de anul trecut si si-a stabilit drept tinta preluarea controlului asupra parlamentului. În cazul în care acest lucru va avea loc, mâinile presedintelui Khatami "vor fi legate" pâna la sfârsitul mandatului sau, în 2005", este de parere diplomatul iranian. Conservatorii considera victoria parlamentara drept un pas spre o consolidare totala a structurii guvernamentale, pe care spera sa o finalizeze la alegerile prezidentiale din 2005. Aceasta, desi controlul conservatorilor asupra Parlamentului va mari în mod inevitabil prapastia dintre marea majoritate a cetatenilor de rând si cei aflati la putere. "În plus, dispretul evident al conservatorilor pentru drepturile omului si alte aspecte democratice ale guvernarii va complica si mai mult o relatie deja tensionata cu celelalte tari", mai spune Bagher Asadi. El pune degetul pe rana amintind caceea ce lipseste într-adevar în Iran este o încercare sistematica de a construi o societate civila, iar neglijarea acestui aspect începând cu 1997 ar trebui sa fie vazuta ca o cauza majora a esecului miscarii reformatoare. "Dezvoltarea de durata a tarii, care a ocolit Iranul pâna acum, în pofida rezervelor sale importante de petrol, depinde de victoria unei guvernari democrate", conchide Asadi.

Pentru reformatori, singura demisie importanta în jocul lor dinaintea alegerilor ar fi fost ceea a presedintelui Khatami dar aceasta problema nu s-a pus nici un moment. "Populatia nu raspunde la apelurile oamenilor politici. Nu au existat nici manifestari studentesti si nici o mobilizare a societatii civile. Este o dovada a afectiunii iranienilor fata de aceste alegeri legislative. Un timp, cetatenii au votat pentru reformatori cu o anumita speranta. Dar nu s-a schimbat nimic. Promisiunile nu au fost respectate, iar iranienii nu mai cred în ele. Ei sunt constienti de faptul ca nimic nu poate evolua într-un sistem electoral în care nu exista nici pluripartidism si nici o opozitie veritabila", spune un alt analist iranian.

 

"Democratia" iraniana

 

Imaginea cea mai sugestiva a "democratiei" iraniene a fost oferita de trimisul special la Teheran al cotidianului spaniol ABC. "Este amiaza la Shemiran, unul din cartierele privilegiate din nordul Teheranului. Mai multe masini ale politiei se opresc în fata portii lui Kamran S., inginer, care la momentul respectiv nu se afla acasa. Fiica lui de 16 ani se pregatea sa-si aniverseze ziua de nastere cu mai multe prietene. Dar nu acesta era motivul venirii membrilor "basiyi", Politia religioasa iraniana, la domiciliul lui Kamran; potrivit unei informatii parvenite la sediul lor, situat în apropiere de moscheea Gaehwa, inginerul ar fi cumparat o cutie de bauturi alcoolice".

"Basiyi" forteaza pivnita, rechizitioneaza sticlele si îi aduc la comisariat pe toti ocupantii casei, sotia lui Kamran, fiica si prietenele acesteia; singurele lasate acasa sunt cele doua gemene de numai 9 ani. Dupa ce au stat doua zile la închisoare - judecatorul era în week-end - membrii familiei sunt pusi în libertate, numai dupa ce inginerul Kamran a platit o amenda de 35.000 de euro, o adevarata avere în Iran.Concluzia ziaristului spaniol este ca asa-numitii "basiyi" s-au întors. "Ei disparusera practic de la victoria lui Mohamad Khatami, la alegerile prezidentiale din 1997 si mai ales acum patru ani când reformistii si-au facut intrarea în tromba în Parlament. În urma cu patru ani vesmintele traditionale "chador" ale femeilor erau înlocuite treptat cu valurile sau chiar cu simplele baticuri care începeau sa se impuna tot mai mult în centrul orasului. Astazi însa tot mai putine femei îndraznesc sa-si lase la vedere bretonul sau zulufii, ori sa-si lase capul pe jumatate descoperit, o practica condamnata sistematic de ayatollahi".

 

Presa occidentala despre alegeri

 

Cotidianul "Financial Times Deutschland", a notat conform postului de radio "Deutsche Welle": "conservatorii ar fi câstigat în orice caz fiindca, dezamagiti, multi cetateni s-ar fi abtinut de la vot. Dar fundamentalistii au insistat sa-si demon-streze puterea, sa arate clar cine are ultimul cuvânt în republica islamica. Satisfactia victoriei le va trece probabil curând, deoarece nici ei nu vor putea guverna fara suportul populatiei. Problemele economice sunt uriase si oricine s-ar afla în parlament va fi expus presiunii sa amelioreze simtitor conditiile de viata ale populatiei în crestere rapida. 70 %din iranieni au sub 30 de ani, majoritatea vor o schimbare principiala a sistemului si încrederea în politica au pierdut-o de mult." Cotidianul italian " La Republica" noteaza la rândul sau: "Conservatorii si-au redobândit insolenta - datorita unei situatii geopolitice la care n-ar fi visat vreodata: americanii se vad siliti sa intre în gratiile Teheranului, din teama ca altfel, ayatollahii ar putea amplifica haosul din Irak." Iar ziarul belgian "De Morgen" spune ca exista "probabilitatea ca dupa alegeri, în Iran sa înceapa o veritabila vânatoare de vrajitoare, contra tuturor celor care se pronunta pentru reforme, chiar neînsemnate, si ca tara se va confrunta cu un val al violentei."

Publicat în : Politica externa  de la numărul 12

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: