Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

America vrea sa-si extinda influenta în spatiul ex-sovietic

Andrei BĂDIN

Statele Unite pregatesc în acest moment o reasezare a bazelor sale militare din întreaga lume. Cea mai sensibila problema este dorinta Washingtonului de a avea baze în Europa de Est si în spatiul ex-sovietic. Totodata, Casa Alba pare a avea pus la punct un plan prin care, în unele republici fost sovietice, sa propulseze la Putere politicieni pro-americani. Într-un cuvânt, Statele Unite redeseneaza geopolitica mondiala. De la Moscova, reactiile nu sunt deloc pozitive. Rusia se vede înconjurata practic si, mai ales, redusa la nivelul unei puteri regionale.



Rusia ramâne usor-usor fara influenta

 

Statele Unite doresc sa schimbe structura geostrategica a lumii. Aceasta este concluzia evidenta a planului Pentagonului de a-si reaseza bazele militare în unele zone ale lumii, printre care si Europa de Est. Concomitent, Secretarul de Stat Colin Powell aflat zilele trecute la Moscova a confirmat aceasta informatie, dar nu numai atât. Șeful diplomatiei americane a cerut în acelasi timp Moscovei sa-si retraga trupele din Georgia si Moldova, indicând astfel ca planurile Washingtonului de reasezare a geostrategiei mondiale au ca scop si scaderea influentei Rusiei. Powell însa nu s-a marginit numai la astfel de declaratii. Tonul sau a fost critic si la adresa democratiei din Rusia. Într-un articol publicat de cotidianul rus "Izvestia", Secretarul de Stat american a criticat nivelul democratiei din Rusia si si-a exprimat rezervele fata de modul în care acest stat îsi trateaza vecinii. Powell a exprimat critici extrem de dure fata de Rusia, avertizând ca sistemul politic din Rusia nu se supune înca pe deplin legii. "Sistemul democratic al Rusiei pare sa nu fi gasit înca echilibrul esential între puterea executiva, legislativa si judecatoreasca ale Guvernului", a apreciat Colin Powell, care a adaugat ca "puterea politica nu este înca pe deplin controlata de lege". "Anumite actiuni si evenimente recente din viata politica si din politica externa a Rusiei ne-au pus pe gânduri", a precizat Colin Powell.

"Fara principiile fundamentale împartasite de ambele parti, relatia dintre noi nu îsi va realiza potentialul", spune Secretarul de Stat, notând ca "unele evolutii din politica interna si externa a Rusiei" l-au facut sa ezite. Printre ele a enumerat absenta "unei evolutii libere a mass-media si a partidelor politice", ca si "unele aspecte din politica interna a Rusiei în Cecenia". Este un limbaj diplomatic, dar cu toate acestea pune o distanta clara între Washington si Moscova.

Secretarul de Stat a criticat politica Moscovei fata de Cecenia sau fata de state precum Georgia, Republica Moldova sau Ucraina. Mai mult decât atât, Powell a mers a mai departe si, conform postului de radio britanic BBC, a cerut liderilor de la Moscova retragerea din Republica Moldova a fortelor armate ruse. Retragerea trupelor ruse din Georgia si Republica Moldova este, de altfel, subiectul principal pe care Colin Powell l-a abordat în cadrul vizitei sale de doua zile la Moscova. Declaratiile lui Colin Powell constituie cele mai grave acuzatii formulate de Washington fata de Rusia în ultimii ani, spun analistii.

 

Ecouri ale Razboiului Rece

 

Corespondentii de presa de la Departamentul de Stat care l-au însotit pe Powell spun ca întâlnirile acestuia la Moscova au reprezentat "ecouri ale razboiului rece" de odinioara. De altfel, în ultimele 12-18 luni, Statele Unite si-au intensificat încercarile de a influenta fostele tari din URSS si nusi-au ascuns interesul fata de aceasta zona, inclusiv prin declaratii publice. De altfel, Powell a sosit la Moscova de la Tbilisi, unde a participat la instalarea noului presedinte georgian, care nu îsi ascunde orientarea pro-americana. În Rusia, ofensiva americana în fostul lor spatiu de influenta a dat nastere la replici, asa cum era de asteptat, si se crede ca misiunea lui Powell la Moscova a avut drept scop de a sublinia pozitia americana si, probabil, de a oferi Rusiei si unele compensatii. Deocamdata nu avem însa informatii despre reactia Moscovei, dar declaratiile publice ale lui Colin Powell au fost ferme. Ca si cele de acum câteva saptamâni, de la Masstricht, unde Secretarul de Stat american a fost ferm: Rusia trebuie sa-si ia trupele din Georgia si Moldova.

 

Ce spune presa rusa ?

 

"Rusia la zi" se întreaba: Racirea relatiilor dintre Rusia si SUA, simplu agent electoral? SUA încearca sa atraga în sfera lor de influenta state care au facut parte din fosta Uniune Sovietica, si-au anuntat intentia de a deschide noi baze militare NATO cât mai aproape de Federatia Rusa si par sa fie sigure ca vor obtine ceea ce doresc. Pe de alta parte, Rusia se multumeste, deocamdata, sa astepte. La prima vedere, tacerea Kremlinului ar putea fi interpretata drept semn de slabiciune. Însa nu este deloc asa. În primul rând, tarile din CSI sunt dependente în foarte mare masura de resursele naturale ale Rusiei. Chiar daca s-ar putea descurca singure, economia lor a fost construita pe sistem sovietic si este greu de crezut ca eventualele "gripari" ar putea fi "tratate" de altcineva decât de specialistii rusi. De aceea, este putin plauzibila ipoteza "parasirii" Rusiei de actualii sai aliati. Recentul episod petrecut între Kremlin si Minsk a dovedit ca Moscova are înca destule pârghii de control", releva sursa citata. Presa centrala, comenteaza "Rusia la zi", pare destul de debusolata si chiar putin iritata de lipsa de fermitate a Kremlinului în ceea ce priveste relatia cu SUA. Ea încearca sa-si pastreze calmul, dar comentariile nu sunt foarte favorabile Kremlinului.

"Kommersant": "Cu prilejul deplasarii în Azerbaidjan, în luna decembrie, a ministrului american al apararii, Donald Rumsfeld, convorbirile cu Șeful statului gazda au luat în discutie posibilitatea crearii unei baze SUA inclusiv pe teritoriul acestui stat riveran Marii Caspice, unitate menita sa protejeze obiectivele petroliere. În acelasi timp, Moscova nu poate privi cu detasare planurile de redislocare a bazelor militare americane din Europa, din partea occidentala a continentului spre rasarit, în imediata vecinatate a granitelor Rusiei. Mai ales ca, dupa "revolutia trandafirului", conducerea rusa se teme ca experienta georgiana va fi aplicata si în alte tari CSI - Belarus, Ucraina si Republica Moldova. În cazul realizarii unor asemenea scenarii, Rusia ar putea pierde, într-o masura considerabila, influenta în CSI".

"Nezavisimaia Gazeta": "Dinspre Powell bate un vânt rece". "În pofida numeroaselor fraze linistitoare, atât Putin, cât si Powell au dat de înteles ca "disensiunile de ultima ora" si "problemele divergente"       s-au aflat în centrul atentiei dialogului ruso-american. Oricât si-ar fi dorit Moscova si Washingtonul sa ascunda neîntelegerile, acestea s-au dovedit mult prea puternice".

 

Batalia pentru Georgia

 

Duminica, 25 ianuarie, Michail Saakasvili a depus juramântul, în calitate de Presedinte al Georgiei, ales cu o majoritate covârsitoare dupa revolutia trandafirilor de la Tbilisi. Ceremonia a avut loc în prezenta Ministrului american de Externe, Colin Powell si a omologului sau rus Igor Ivanov, în fata cladirii Parlamentului din Tbilisi. Prezenta celor doi sefi ai celor mai importante diplomatii din lume indica interesul strategic al micii republici din Caucaz si implicit noua tinta a celor doua supraputeri. Cele doua tari lupta cu toate mijloacele pentru influenta în republica saraca si amenintata de scindari din Caucaz. În ciuda promisiunilor, Rusia    nu-si va retrage trupele stationate în Georgia. Moscova sprijina potentati regionali, care nu-l recunosc pe Saakasvili ca presedinte si care, în parte, vor chiar sa se alipeasca la Federatia Rusa. Pe de alta parte, Statele Unite au trimis cel putin 200 de soldati în Caucaz, oficial pentru a sprijini Tbilisul în lupta împotriva terorismului international.

 

Drumul Petrolului, dorit de americani, dar si de rusi

 

În realitate, ceea ce îi intereseaza pe rusi si pe americani este sa controleze drumul petrolului de la Marea Caspica spre tarile Occidentale. Rusia vrea ca aurul negru sa fie transportat - ca si pâna acum - preponderent pe teritoriu rusesc, fapt care nu este acceptat de catre americani. În lupta pentru influenta în Georgia, miza este foarte mare, de multe miliarde de dolari.

 

Ce contine programul militar americano-georgian?

 

În viitorul apropiat, SUA si Georgia vor semna un program de colaborare militara pentru cinci ani. Detaliile acestui plan nu au fost divulgate, mentionându-se doar ca o noua etapa de colaborare o va reprezenta, în primavara, continuarea si dezvoltarea programului de doi ani initiat de Pentagon, "Instruieste si doteaza", în curs de finalizare si estimat la 64 de milioane de dolari. Potrivit autoritatilor de la Pentagon, nu este exclus ca, pe baza unui nou acord, elaborat cu participarea consilierilor militari americani, SUA sa pregateasca pentru fortele armate ale Georgiei specialisti destinati Flotei Maritime Militare si Fortelor Aeriene Militare ale statului georgian.

Nu au fost dezvaluite nici costurile noului program. Reprezentanti ai Ministerului georgian al Apararii au precizat ca în acest program ar putea fi atrasi militari americani în retragere, contactati special în acest sens de Pentagon. Potrivit ambasadorului SUA la Tbilisi, Richard Miles, instructorii militari americani vor ramâne în Georgia în regim permanent. Astfel, Miles a subliniat ca "prezenta trupelor americane este necesara pentru paza conductei de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan". Totodata, Miles a atras atentia asupra faptului ca Rusia ridica piedici în calea prezentei americane în Georgia. "Toti înteleg foarte bine - si eu confirm înca o data acest lucru - ca nu va exista o retragere a bazelor noastre din Georgia în felul în care s-a întâmplat în Germania, atunci când ofiterii si armele erau parasite în câmp deschis si aceasta se numea 'retragere'. Nu se va mai întâmpla asa ceva", a declarat Ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov. El a subliniat ca retragerea militarilor rusi ar putea avea loc dupa o pregatire corespunzatoare, dupa ce vor fi construite noi orasele militare pentru bazele si militarii rusi retrasi. Totodata, Serghei Ivanov a precizat ca Ministerul rus al Apararii va planifica alocarea de fonduri în acest scop doar dupa ce va fi semnat acordul interstatal cu Georgia. Ivanov mai declarase anterior ca retragerea bazelor militare rusesti din Ahalkalaki si Batumi va dura cel putin 11 ani. Însa partea georgiana insista ca cele doua baze militare rusesti ramase sa fie retrase în cel mult trei ani. De asemenea, autoritatile de la Tbilisi considera ca Rusia nu si-a respectat în totalitate obligatiile privind retragerea bazelor sale militare din Gudauta.

Aprinderea spiritelor pe marginea unui proces mai rapid de retragere a trupelor rusesti din Georgia si a dorintei SUA de a le lua locul este întâmpinata cu precautie de catre autoritatile de la Moscova si va duce, mai degraba, la acutizarea situatiei din regiune, spune presa de la Moscova, care aminteste despre aparitia unui razboi civil în regiune, stiut fiind faptul ca republicile autonome din jurul Georgiei sunt teleghidate de Moscova.De altfel, în ultimul timp, guvernul de la Tbilisi a fost amenintat în mai multe rânduri de Moscova ca Georgia ar putea fi farâmitata.

 

Negocieri

 

Problema "apropierii bazelor americane de granitele Rusiei" a fost discutata nu o data în timpul negocierilor ruso-americane. Ultima data în timpul vizitei din luna ianuarie la Moscova a Secretarului american de Stat, Colin Powell. Oficialul american l-a asigurat pe Vladimir Putin ca SUA "nu au intentia de a încercui Rusia". "Nu avem de gând sa mutam bazele militare - baze cum am avut în timpul razboiului rece - mai aproape de Rusia, doar pentru a le sti mai aproape de Rusia", a declarat Powell. Cotidianul rus "Izvestia" care comenteaza declaratia Secretarului de Stat atrage atentia asupra parantezei facute - "baze cum am avut în timpul razboiului rece". Rezulta ca o altfel de prezenta este posibila si ca militari ai SUA vor exista în spatiul est-european.

Ucraina, în zona de influenta americana?

 

Pentru Presedintele rus, Vladimir Putin, alegerile ucrainene din 2004 reprezinta o încercare la fel de serioasa ca si viitoarele alegeri din Rusia, apreciaza cotidianul rus "Komsomolskaia Pravda", care estimeaza ca "daca Rusia va pierde sau va rata aceste alegeri, ea va încasa o lovitura zdravana, de pe urma careia autoritatile de la Kremlin nu-si vor putea reveni prea curând". Favoritul cursei electorale din toamna este politicianul pro-american nr.1, Viktor Iuscenko. Rata sa de popularitate se situeaza la nivelul a 25 de procente. Cel mai popular dintre potentialii candidati din partea actualei puteri are o rata de popularitate de 2,5 ori mai mica decât cea a lui Iuscenko, iar dinamica cresterii acesteia nu este accentuata. Alti posibili candidati din partea actualei puteri - Șeful Administratiei prezidentiale, Viktor Medvedciuk, Presedintele Radei Supreme, Vladimir Litvin si seful Bancii Nationale, Serghei Tighipko - nu pot fi considerati adversari seriosi pentru Iuscenko, spune ziarul rus. "Urmarile probabilei victorii a lui Iuscenko sunt destul de evidente. Mai mult ca sigur, în 2005 Ucraina va iesi din Comunitatea Statelor Independente si îsi va face publice pretentiile privind rolul de centru alternativ al spatiului postsovietic. Kievul se va transforma în mod oficial într-o "Moscova a Mileniului Trei", spune ziarul moscovit.

Tarile din fosta URSS, care trec acum sub controlul direct al SUA, precum Georgia, Azerbaidjan si Republica Moldova, ar putea foarte bine sa formeze osatura noii Comunitati, al carei lider informal va deveni Ucraina condusa de Iuscenko. Apoi, în 2006, Kievul va face un pas hotarâtor în directia Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord, acceptând pe teritoriul sau baze militare americane", scrie "Komsomolskaia Pravda". Dar nu numai atât. Pe planul politicii interne, noul Presedinte se va orienta, fara doar si poate, în directia derusificarii rapide, obiectiv ce presupune restrictii drastice la utilizarea limbii ruse.

De fapt, subliniaza cotidianul rusesc citat, se va putea constata descompunerea definitiva a CSI si esecul pretentiilor Rusiei de a avea statut de moderator în spatiul postsovietic. "În toamna, însusi fondul puterii lui Putin s-ar putea schimba în mod radical: din liderul unei superputeri regionale el risca sa se transforme într-un administrator - sau mai degraba guvernator - al unei provincii de mâna a treia", avertizeaza "Komsomolskaia Pravda".

 

Rusia vrea acces nelimitat la bazele NATO

 

Ministrul rus al Apararii, Serghei Ivanov, a solicitat, în cadrul reuniunii neoficiale a Ministrilor de Externe ai NATO dela München, ca Rusia sa aiba acces nelimitat la noile baze militare ale Aliantei din Polonia sau statele baltice. Ivanov a declarat ca observatori din cadrul armatei ruse trebuie sa monitorizeze bazele pentru a verifica daca modul în care acestea functioneaza nu sunt amenintatoare pentru Rusia. Oficialii NATO si tarile baltice au respins cererea Kremlinului.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 12

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: