Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Donald Rumsfeld si Noul Secol American

George ANGLIȚOIU

Trecutul umanitatii, atât cel recent, cât si cel foarte îndepartat, poate fi împartit în doua categorii, si anume o Istorie Mare si o istorie mica, criteriul de departajare fiind acela al relevantei, impactului general al evenimentelor mari în comparatie cu cele mici (de natura personala, familiala ori acoperind arii limitate în timp si spatiu). În consecinta, Marea Istorie reprezinta o creatie a marilor personalitati, apartinând actorilor majori ai sistemului international.

Este controversatul Sef al Pentagonului, Donald H. Rumsfeld, o mare personalitate a timpurilor noastre, un barbat de stat al Marii Istorii? Cu certitudine da, si iata de ce...



O biografie remarcabila

 

Si numai o scurta privire asupra biografiei celui care a cascat o prapastie între Statele Unite si "vechea Europa" ar fi de ajuns pentru a concluziona ca avem de-a face cu o personalitate a vietii publice americane: bursier al faimoasei Universitati Princeton, aviator în marina SUA (1954-1957), congresman înca de la vârsta de 30 de ani (1962-1969), ambasador al SUA la NATO (1973-1974), pozitie din care va fi rechemat la Washington pentru a deveni seful de cabinet al presedintelui Gerald Ford, iar în scurt timp, cel mai tânar Secretar al Apararii din istoria americana (1975-1976), traseul politic prodigios de pâna la acel moment fiindu-i recompensat cu cea mai mare distinctie civila americana, The Presidential Medal of Freedom (1977); urmeaza apoi o cariera de succes fulminant (1977-1985) în business-ul american, ca Presedinte si CEO al unei mari companii farmaceutice, G.D. Searle & Co, calitate în care primeste doua premii The Outstanding Chief Executive Officer in the Pharmaceutical Industry, conferite de Wall Street Transcript (1980), respectiv Financial World (1981); Donald Rumsfeld va mai conduce, la începutul anilor '90, General Instrument Corporation, companie de hi-tech în domeniul comunicatiilor, element biografic deloc neglijabil, având în vedere conceptul de Revolution in Military Affairs1, foarte drag strategului american. Nicicând însa, în perioada de manageriat de afaceri, Donald Rumsfeld nu va abandona politica, acesta ocupând diferite pozitii în cadrul establishment-ului diplomatic si de securitate American, cel mai semnificativ element pentru subiectul nostru fiind statutul de emisar special al Presedintelui Ronald Reagan în Orientul Mijlociu, într-o perioada extrem de inflamata (1983-1984). În aceasta calitate, va purta la Bagdad- negocieri cu Saddam Hussein, criticii de azi incriminând ipocrizia si sprijinul politic acordat atunci Irakului în conflictul cu Iranul, inclusiv faptul ca ar fi facilitat accesul tiranului irakian la tehnologia chimica de distrugere în masa. Înainte de a reveni, în 2001, pentru un al doilea mandat ca Secretar al Apararii, Rumsfeld va conduce comisiile Congresului privind rachetele balistice (1998) si organizarea si managementul securitatii spatiului (2000), pozitiile sale privind necesitatea fortificarii spatiale a SUA pentru prevenirea atacurilor externe, facilitându-i apropierea de viitorul candidat republican pentru Casa Alba, George Bush. Ar mai trebui mentionate, de asemenea, activitatile civice ale Rumsfeld ca membru al National Academy of Public Administration si al Comitetului de Conducere al prestigiosului Institut Hoover de Relatii Internationale (Universitatea Stanford), al Fundatiilor Gerald R. Ford si National Park, precum si functia de Presedinte al Comitetului de acordare a burselor Eisenhower, toate acestea fiind dovezi esentiale de respectabilitate în viata publica de peste Ocean.

Chestiunea ocaziei istorice

 

Diferenta esentiala între teoria politica si realitate este ceea ce as numi a fi ocazia istorica, adica acel eveniment (de regula negativ) care sa îi ofere demnitarului (posesorului de putere politica) oportunitatea de a face istorie (mare) si de a deveni erou - limita maxima a personalitatii publice. Pentru demnitarii administratiei Bush aceasta ocazie istorica s-a numit 11 Septembrie 2001, ultimul reper cronologic major din istoria (eroica) americana ce include Razboiul de Independenta (eroii find în primul rând George Washington si Thomas Jefferson), Razboiul Civil (Abraham Lincoln si Ulysses Grant), primul Razboi Mondial (Woodrow Wilson), Marea Criza financiara si Politica de New Deal (Franklin D. Roosevelt), al doilea Razboi Mondial (Franklin D. Roosevelt, generalii Dwight Eisenhower, George Patton si Douglas MacArthur), începutul Razboiului Rece (Harry Truman si George Marshall), criza rachetelor din Cuba (J. F. Kennedy), sfârsitul Razboiului Rece (Ronald Reagan). Ce au în comun toate aceste figuri esentiale ale istoriei politice americane? Faptul de a fi fost victoriosi, întru marele beneficiu (implicit) al Statelor Unite.

În acest sens, pot fi considerati eroi presedintele George Bush si seful Pentagonului? Nu înca, iar conditia prima o constituie succesul în alegerile prezidentiale de la sfârsitul acestui an.

În pofida razboaielor-fulger victorioase purtate în Afghanistan si Irak, a pierderilor umane foarte mici din timpul luptelor (sub 1.000 de soldati americani), a eficacitatii autoritatilor federale în prevenirea producerii de noi atacuri teroriste, tabara Presedintelui american intra în campanie electorala cu un dosar de politica externa si de securitate fragil, câta vreme actualul favorit în sondaje nu este George Bush, ci senatorul democrat John Kerry, un critic acerb al ceea ce este perceput a fi amatorismul, aventurismul si aroganta promovata de actuala administratie republicana în relatiile sale internationale.

 

Dilema de securitate americana

 

Argumentul autorului se bazeaza pe ideea ca, finalmente, cartea Donald Rumsfeld va fi hotarâtoare pentru soarta presedintelui Bush, întrucât problematica de securitate în toata complexitatea sa (perspectiva evolutiilor militare în preajma alegerilor, gestionarea dificilelor raporturi cu aliatii contestatari din cadrul NATO) se gaseste în mâna Secretarului Apararii si a adjunctului sau, ideologul Paul Wolfowitz2; nu aspectele negative din politica interna (cresterea spectaculoasa a somajului si a deficitului bugetar), ci perceptia asupra existentei însesi a Statelor Unite va fi factorul hotarâtor, întrucât amenintarea fantomei teroriste reprezinta cel mai bun levier electoral în manevrarea opiniei publice americane.

Statele Unite se constituie la acest moment în actorul hegemon al lumii, un imperiu democratic aflat însa în stare de asediu, într-o postura similara celei în care s-au gasit si celelalte mari puteri din trecut. Exemplul tip îl ofera Imperiul Roman, ale carui granite erau asaltate de barbari, toate solutiile încercate (fortificarea granitelor, state tampon aliate dupa formula unei coalitii de vointa, prieten prietenilor Romei si dusman dusmanilor acesteia, lovituri preemptive mult dincolo de granitele imperiului, integrare teritoriala3) fiind valabile câta vreme superioritatea tehnologica militara a fost dublata de calitatea operationala a armatei romane.

În esenta, acesta este si avertismentul gruparii ideologice neoconservatoare Project for the New American Century4, de la care se revendica actuala eminenta cenusie de la Casa Alba, politica externa americana trebuind sa gestioneze dilema pozitiei Statelor Unite în lume doar într-un singur sens (cel mai riscant), anume global si interventionist5.

Note de subsol

1 A se vedea articolul omonim aparut în nr. 7 din Cadran politic, septembrie 2003

2 Un distins universitar, decan al celebrei Paul H. Nitze School of Advanced International Studies, University-

3 Cazurile provinciilor problematice Dacia si Mesopotamia- care au fost pastrate în cadrul Imperiului Roman doar cât timp romanii au facut fata din punct de vedere militar

4 A se vedea, în acest sens, raportul din septembrie 2000, Rebuilding America's Defenses: Strategies, Forces, And Resources For A New Century (www.newamericancentury.org)

5 Cu ocazia ultimei Conferinte pe problematica de securitate de la München, for traditional ce reuneste anual actorii relevanti ai scenei internationale, Donald Rumsfeld a reiterat în discursul sau imperativul get-them-before-they-get-us (7 feb. 2004)

Publicat în : Politica externa  de la numărul 12

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: