Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cacialmaua Turciei în chestiunea Irakului

Angelica LAZĂR

La doar câteva ore dupa ce primele bombardamente ale armatei americane au fost lansate spre Bagdad, Parlamentul turc a tinut o sesiune cu usile închise pentru a decide daca sa permita avioanelor de razboi ale Statelor Unite sa utilizeze spatiul aerian al Turciei spre tranzitare pentru atacarea Irakului.



Dezbaterea a urmat unor luni întregi de negocieri si încercari de ajungere la un acord care au exasperat administratia americana si au costat Turcia pierderea unui pachet de ajutor financiar estimat între 6 si 30 miliarde dolari. Toate acestea dupa ce parlamentul turc respinsese cu o marja de doar câteva voturi o rezolutie ce ar fi permis SUA sa intervina cu o forta de 62,000 soldati pe teritoriul Turciei, pentru a deschide un front dinspre nord împotriva Irakului.

Secretarul Afacerilor Externe al Marii Britanii, Jack Straw a sunat pe omologul sau turc, Abdullah Gul pentru a cere ca avioanelor de lupta britanice sa li se permita de asemenea survolul deasupra Turciei. Gul a raspuns ca o decizie asupra acestei chestiuni va fi luata dupa votul parlamentar.

În acelasi timp opinia publica turca se opune vehement unui razboi în Irak, peste 90% din populatie. Presedintele tarii, Ahmet Necdet Sezer a declarat reporterilor din Ankara dupa începerea atacului ca nu considera justa actiunea unilaterala a Statelor Unite. Pozitia institutiei presedintiei fiind mai degraba de rang ceremonios în Turcia, opinia acestuia nu a putut avea o influenta asupra deciziei luate de Parlament.

În cadrul aceleasi rezolutii, guvernul a cerut si permisiunea de a trimite trupe în nordul Irakului, o regiune muntoasa controlata de factiuni kurde locale. De asemenea, guvernul a declarat ca prezenta militarilor turci în nordul Irakului este necesara pentru a preveni un scenariu de cosmar pentru administratia turca: formarea statului independent kurd. Ministrul turc de externe, Abdullah Gul a respins temerile comunitatii internationale privind posibilitatea unui conflict între trupele turcesti si luptatorii kurzi, care ar putea duce la izbucnirea unui alt razboi.

De altfel, imediat dupa retragerea trupelor irakiene din nordul Irakului, militiile Uniunii Patriotice a Kurdistanului si-au consolidat pozitiile pâna la 16 km de Kirkuk, spunând ca ar dori sa faca din acest oras capitala lor, dar în urma insistentelor Statelor Unite au decis sa nu-si declare independenta. Un acord a fost ulterior încheiat între turci si opozitia kurda în care acestia din urma promiteau sa nu intre în Kirkuk.

Uniunea Europeana, al carei candidat la aderare este si Turcia, a formulat în ultima perioada avertismente foarte dure la adresa Ankarei în privinta intrarii cu trupe în nordul Irakului, avertizând ca o atare masura ar avea serioase consecinte asupra sanselor Turciei de aderare. UE a propus un ajutor catre Turcia de 1 miliard de euro pe o perioada de trei ani în vederea aderarii, dar Comisarul pentru extindere, Gunter Verheugen, a avertizat ca fiecare transa va fi supusa anual re-aprobarii.

De cealalta parte, oficiali ai SUA spun ca Washington-ul se opune unei interventii unilaterale a armatei turce în nordul Irakului. Trimisul special al Casei Albe, Zalmay Khalilzad a avut doua zile de convorbiri cu oficiali ai opozitiei turce si irakiene pentru a-i convinge pe turci sa ramâna în afara Irakului. Desi acesta s-a întors la Washington fara sa fi ajuns la un acord cu partea turca în aceasta privinta, el a descris convorbirile ca fiind "foarte bune" si a mentionat ca ele vor continua în zilele urmatoare.

Expertii pe problema relatiilor US cu Turcia au calificat decizia Parlamentului turc ca un esec al diplomatiei americane cu consecinte importante în desfasurarea razboiului cu Irakul. Negocierile cu Turcia privind prezenta trupelor americane pe teritoriul sau au fost demarate deja din luna noiembrie a anului trecut, imediat dupa venirea la putere a noului partid. Pe masura însa ce oficialii americani propuneau o data limita dupa alta pentru luarea unei decizii, fara a lua masuri atunci când nu li se raspundea cererilor, administratia americana pierdea din credibilitate, în timp ce Turciei i se inducea astfel un simt sporit al importantei.

Unii analisti au mers chiar mai departe si au considerat ca acest esec a contribuit substantial la contracararea eforturilor diplomatiei americane de a câstiga suport pentru campania din Irak, pozitia Turciei dând un imbold statelor mici din Consiliul de Securitate sa respinga propunerea comuna a SUA si Marii Britanii de a autoriza o actiune militara. La rândul sau, esecul acestei rezolutii a facut imposibil pentru aliati traditionali ai SUA ca Mexicul si Canada sa trimita propriile trupe în zona.

Surprinzatoare însa dupa toate aceste declaratii a venit decizia Casei Albe, ulterior acceptate de Congres, de a acorda Turciei suma de 8,5 miliarde de dolari în împrumuturi garantate, oferind astfel acesteia mult mai mult decât se asteptase, si reducând în mare parte impactul razboiului asupra economiei turce.

Care vor fi urmarile tuturor acestor demersuri si cum va alege Turcia sa actioneze în prezentul conflict ramâne de vazut. Pozitia sa, împartita între necesitatea de a raspunde oprobiului generalizat al populatiei împotriva razboiului, necesitatea de a pastra relatiile cu SUA care s-au dovedit deosebit de benefice tarii în ultima perioada, dar si mentinerii sub control strict a zonei dominate de rebeli, nu este una usor de aparat.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 2

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: