Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Cochetând cu dezastrul: Economia româneasca în 2004

Cristian Banu

2004 se anunta un an "interesant" pentru România. Pe de-o parte alegerile, pe de alta parte, macar în declaratiile guvernului, finalul negocierilor cu Uniunea Europeana. Dupa avertismentul asupra functionalitatii economiei de piata, atât de diplomatic exprimat încât puterea a reusit "traducerea" lui asa cum îi convenea, sfârsitul anului 2003 a adus un alt semn al problemelor grave cu care ne confruntam: cresterea alarmanta a deficitului de cont curent. Toate semnele indica 2004 drept un Revelion. Din pacate, în 2005 va urma o mahmureala din care ne vom reveni cu greu.



Puterea, între ciocan si nicovala

 

Calendarul de aderare - autoimpus - cere ca PSD sa faca, si asta culmea, chiar într-un an electoral, ceva ce a demonstrat în cei 9 ani în care a fost la putere ca este incapabil sa faca: Reforma. Evident ca acest lucru nu se va întâmpla.

Strategia puterii în 2004 a fost devoalata la alegerile partiale si la referendumul pentru constitutie: Totul pentru front (ma rog, PSD), Totul pentru victorie! Fasole cu cârnati, asfaltare de sosele (macar daca ar fi bine asfaltate, dar nici de asta nu sunt în stare), proiecte megalomanice - 30 de milioane de Euro pentru pomenirea lui Ștefan cel Mare!, pomeni sociale, deduceri fiscale, tinte macro-economice mult prea ambitioase pentru a putea fi atinse. Din pacate însa, nota de plata a acestor cheltuieli nesabuite va veni abia în 2005.

În plus, guvernul nu are o strategie clara pentru închiderea ultimelor dosare de negociere cu UE, ceea ce face ca obiectivul sa para mai degraba propagandistic.

Încercând sa alerge dupa 2 iepuri, guvernul risca sa nu prinda niciunul. Din acest punct de vedere, singura sansa a lui Adrian Nastase si a PSD este de a convinge partenerii occidentali sa amâne verdictul pâna dupa alegeri. Vârând gunoiul sub pres si facând un lobby eficient la Buxelles s-ar putea sa reuseasca. Altfel, esecul negocierilor, previzibil, de altfel, va atârna greu în batalia electorala si nu va mai putea fi cosmetizat de aparatul de propaganda al puterii.

Politica româneasca a demonstrat pâna acum ca este incapabila sa faca fata mizelor mari, amânându-le de fiecare data, pierzându-se în cele mici, nereusind sa identifice macar bolile de care sufera societatea (nu numai economia). Improvizatia, treburile neterminate, lipsa de responsabilitate, comportamentul duplicitar fac ca tara- noastra sa fie privita întotdeauna cu suspiciune. Aceasta este explicatia pentru care investitiile straine sunt atât de putine, iar economia este aproape pe butuci.

Ca sa avem o economie de piata functionala, guvernul ar trebui sa puna capat sistemului clientelar de dispense, exceptii, "relatii privilegiate", zone în care ideea de "autoritate de stat" nu are nici un sens.

 

O buget frumos...

 

Guvernul si-a facut pe deplin datoria. Bugetul pentru anul viitor arata mai bine chiar decât ar fi putut cere FMI-ul. Crestere economica de 5,5%, inflatie de o singura cifra, aprecierea monedei nationale în termeni reali si multe alte globulete colorate care împodobesc un buget propagandistic.

Problema este ca în 2003 motorul cresterii economice l-a constituit consumul. Amuzant este ca autoritatile sunt nevoite sa frâneze ele însele acest motor, care astfel nu va mai fi în stare sa duca cresterea economica la 5,5%. Caci consumul se bazeaza în special pe importuri si pe credite de consum. Iar balanta externa are deja un deficit alarmant si nici creditarea nu este tocmai sanatoasa.

Alte posibile motoare ale cresterii economice sunt exporturile si cresterea productivitatii muncii. Exporturile nu au cum sa creasca foarte mult, în plus fiind dependente de importuri. Ele au crescut în 2000 pe fondul reducerii fiscalitatii - masura pe care acum autoritatile nu si-o mai permit. Acum fiscalitatea a crescut, aspect ce, evident, a dus la o limitare a cresterii.

Cresterea productivitatii s-a efectuat în trecut prin restructurare, ceea nu se poate întâmpla într-un an electoral. Din contra, aparatul functionaresc va creste, iar salariile bugetarilor evident ca nu vor sta pe loc.

În sectorul privat se pare ca multinationalele au stopat robinetul cresterilor salariale si este de asteptat ca diferenta între salariile de intrare si cele ale top managerilor nu va mai fi chiar atât de mare. Din pacate, fiscalitatea agresiva asupra muncii va face ca în continuare o buna parte a veniturilor sa fie plasate într-o zona "gri". Reducerea cheltuielilor sociale la 49,5% nu va fi un argument serios pentru aducerea la lumina a veniturilor, iar impozitarea agresiva a salariilor, nici atât. În plus, codul muncii adoptat în 2003 a instituit o anumita rigiditate pe piata muncii, ceea ce nu va încuraja firmele sa faca noi angajari. Cum nici intrari deosebite ale unor companii pe piata româneasca nu se prevad, problema somajului ramâne tot pe spinarea bugetului.

Daca în privinta cresterii economice sansele de îndeplinire a previziunilor guvernamentale sunt cvasi-nule, nu altfel stau lucrurile si în cazul inflatiei. Derapajele valutare din 2003 se vor prelungi si în 2004, ceea ce va face ca tinta de inflatie sa fie foarte nesigura. E adevarat, statistica guvernamentala va face, ca de obicei, minuni pentru îndeplinirea planului. Dar bancile deja si-au revizuit tintele de inflatie la un 10-11% mai aproape de adevar.

Cît despre aprecierea monedei nationale, lucrurile vor sta probabil exact pe dos. Cu un deficit de cont curent urias, fara masuri de reforma reala, devalorizarea leului nu va putea fi evitata. E posibil ca, din ratiuni electorale, ea sa fie amânata pentru dupa alegeri. Chiar daca o corectie brutala, asa cum s-a întâmplat la preluarea puterii de catre guvernul Ciorbea - când moneda nationala a cazut la jumatate - o corectie de cca. 20% trebuie luata în calcul. Adaugând la toate astea si nota de plata pentru dezmatul din 2004 este posibil ca aceasta sa fie chiar mai mare.

 

Multi bani pentru partid, pardon, buget

 

Pentru anul acesta sunt programate câteva privatizari cheie în sectorul energetic, singurul unde a mai ramas ceva consistent de privatizat (cu exceptia BCR). Trecerea Petrom în proprietate privata era prevazuta a se încheia în martie. Recentele luari de pozitie ale lui Dan Ioan Popescu, Ministrul Economiei si Comertului si ale domnului Adrian Nastase arata ca acest termen va fi prelungit, poate chiar dincolo de 2004. Problemele sunt terenurile Petrom, al caror regim de proprietate este si acum neclar. În acest caz se va ajunge fie la o reducere a valorii pe care o va încasa statul din aceasta afacere, fie la plata unor despagubiri (ceea ce, în fond, este acelasi lucru: bani mai putini la buget).

Alte privatizari sunt prevazute în sectorul electric, unde compania italiana ENEL urmeaza sa preia o parte din sucursalele Banat si Dobrogea ale SC Electrica SA, urmând apoi sa-si majoreze participatiile.

De asemenea, în 2004 trebuie finalizata si privatizarea distributiei de gaze, care se va face dupa modelul ales în cazul Petrom.

Desi ridica numeroase probleme, probabil ca privatizarile vor fi efectuate, mai mult sau mai putin, în graficul stabilit dinainte. Numai ca problemele de aici apar: statul nu va mai putea controla pretul utilitatilor - benzina, curent electric, gaze. Sigur, e greu de presupus ca acestea vor creste imediat, ci probabil vor fi reportate pentru 2005. Pentru PSD important este ca astfel se vor strânge ceva banuti pentru buget si, desigur, pentru Partid.

O alta privatizare importanta în 2004 este BCR. Din pacate, se pare ca petitorii nu se prea înghesuie, ceea ce face ca, probabil, acest obiectiv sa nu fie îndeplinit. În plus, partidul are nevoie de o banca de stat puternica pentru a finanta o parte din cheltuieli. În 2003, BCR a fost folosita de PSD pentru a împrumuta primarii si pentru a da semnale clare asupra dobânzilor. Probabil ca în 2004 va avea acelasi rol.

În rest, APAPS nu mai are nimic interesant de oferit, ba chiar filialele sale locale s-au desfiintat.

Nu este însa deloc exclus ca aceste privatizari sa nu se efectueze, caz în care bugetul de stat va avea o gaura de cel putin 1,5 miliarde de dolari. În conditiile în care rezerva valutara a scazut de la un maxim istoric de 8 miliarde USD la putin peste 6 miliarde, este clar ca BNR nu mai dispune de prea mult spatiu de manevra pentru a sustine moneda nationala în continuare.

 

Economia reala

 

În ciuda piedicilor puse de guvernanti, sectorul privat, partea sanatoasa a economiei, continua cresterea. Din pacate, el trebuie sa suporte toata partea bolnava a economiei românesti, ceea ce va face ca aceasta crestere sa nu fie suficienta pentru o dezvoltare. Se pare ca aceasta zona nu a atins înca acea masa critica ce ar putea impune un lobby eficient pentru întronarea unei economii de piata functionale si a concurentei loiale. Aceste companii vor avea în 2004 o crestere (sanatoasa) de circa 7-10%. Numarul de angajati este de asteptat sa ramâna stabil, fiind posibile chiar concedieri în cazul companiilor preluate de la stat si care sunt înca în proceduri de restructurare. Nu se anunta mari investitii din exterior, iar firmele de pe piata nu vor angaja investitii importante; firesc, toata lumea asteapta rezultatul alegerilor.

 

Cresterile anului 2004

În primul rând telecomunicatiile. Numarul clientilor retelelor de telefonie mobila a crescut cu peste 2 milioane, ajungându-se astfel la o rata de penetrare de aproape 30%. Probabil ca anul viitor aceasta rata va ajunge la 35-36%. Din pacate însa, probabil ca venitul mediu pe abonat va scadea, deoarece utilizatorii noi atrasi nu fac parte dintre persoanele cu venituri mari si medii. Intrarea operatorilor de cablu pe piata telefoniei fixe va duce probabil la dinamizare, desi nu este de asteptata o scadere a tarifelor. Interesant este ca unul dintre cei care dinamizeaza piata este chiar guvernul, care se straduieste sa arunce pe piata companii la care statul detine în continuare controlul: TeleTrans, Telecomunicatii CFR, Posta Româna.

De asemenea, internetul va creste odata cu scaderea tarifelor. Daca în domeniul dial-up nu prea mai este loc de scadere - înca de când Connex a lansat pe piata serviciul gratuit Xnet - batalia se va da pe conexiunile broadband. Deocamdata, numarul acestor conexiuni nu depaseste 15000, în vreme ce exista cca 500000 de IMM-uri care au nevoie de o conexiune broadband.

Constructiile si domeniile conexe. În 2003 constructiile au explodat. Încurajate si de creditele ipotecare, constructiile au fost un domeniu de succes în 2003. Piata imobiliara a cunoscut câteva tranzactii de zeci de milioane de dolari care au atras atentia unor "developeri" externi asupra potentialului deosebit. Cererea de birouri de calitate este constanta, iar deocamdata oferta este limitata.

Masurile impuse de BNR creditarii vor atenua cresterea în materie de locuinte. Deja pretul locuintelor vechi a crescut foarte mult (100% în 2003), ajungând la pretul unei locuinte noi. Din acest punct de vedere, combinat si cu reducerea creditelor ipotecare, este posibil ca pretul apartamentelor de bloc sa scada în 2004. Aparitia unor oferte de locuinte la 40-50.000 euro va muta centrul de interes pe piata imobiliara din zona "cartierelor dormitor" în zona "parcurilor rezidentiale" cu locuinte uni-familiale modeste. Daca nu în 2004, atunci sigur din 2005 preturile apartamentelor din cartiere vor intra pe o panta descendenta, accentuata si de problemele cauzate de sistemul centralizat de încalzire.

Se estimeaza ca anul acesta vor exista circa 1 miliard de euro pentru creditele ipotecare, suma care însa nu are sanse foarte mari de a fi "înghitita" de piata, numarul celor care îsi pot permite un credit ipotecar fiind înca redus, iar premisele de crestere nu exista.

Mass-media si publicitatea. Fiind vorba de un an electoral, numai din acest segment se asteapta o crestere a pietei cuprinsa între 4,5 si 5%. Cresterea normala a pietei este estimata la circa 15%. Dezvoltarea unor domenii noi - ratele în magazin, servicii bancare cum ar fi leasing, credit ipotecar, dezvoltarea retelelor de magazine. În plus, sunt planificate 2 evenimente sportive deosebit de importante: Olimpiada de la Atena si Campionatul European de Fotbal din Portugalia (desi absenta României de la acesta din urma va diminua din bugetele alocate).

În ceea ce priveste mass-media, la sfârsitul lui 2003 au aparut câteva posturi noi de televiziune, iar în 2004 sunt anuntate altele, în principal filiale ale statiiilor cunoscute, ProTV si Antena 1. Este de asteptat si aparitia unor publicatii noi sau relansarea altora.

Comertul. Indubitabil, anul 2003 a fost anul retailului. Au aparut pe piata 2 noi hypermarketuri (un nou Carrefour si unul nou intrat pe piata, Cora), iar retelele locale, Altex, Domo, Flanco au crescut ajungând la cifre de afaceri în jurul a 100 milioane euro. De asemenea, s-au dezvoltat retelele Praktiker si Bricostore în domeniul constructiilor si amenajarii locuintei, Mobexpert si Elvila în domeniul mobilei. În 2004 ele vor continua sa se extinda - Flanco si Mobexpert anuntând chiar extinderi în strainatate.

Probabil ca anul urmator va aduce modificari importante în structura vânzarilor de electrocasnice. Daca pâna acum au predominat produsele de baza - frigider, aragaz, aspirator etc. - este de asteptat ca în 2004 grosul vânzarilor sa fie dat de produse specializate: aparate de aer conditionat, cuptoare cu microunde, masini de spalat vase, roboti de bucatarie, televizoare cu ecran mare etc. Ceea ce înseamna produse mai putine, dar mai scumpe.

Sectorul bancar. Cresterea înregistrata pe retail s-a bazat în proportie de 70% pe bani împrumutati de la banci. Desi BNR a impus norme mai drastice pentru acordarea creditelor, bancile vor continua sa creasca în 2004. În plus, activitatea acestora va fi reglementata de o noua lege, ceea ce le va permite intrarea pe pietele conexe: asigurari, societati imobiliare si de constructii, leasing, piete de capital, ajungând astfel sa controleze probabil peste 50% din aceasta piata (în prezent procentul este de cca 30%). În plus, noua lege va afecta fondurile proprii ale bancilor si rezultatele financiare, fiindca partea din profitul brut ce trebuie alocata la constitutirea fondului de rezerva scade de la 20 la 5%, ceea ce va duce la cresterea profitului net. În schimb bancile mici vor fi afectate negativ de aceasta masura.

Daca în acest sector întrebarea principala este: "se privatizeaza sau nu BCR?", este cert ca se vor produce miscari în rândul bancilor mici si mijocii. Probabil ca Banca Tiriac va fi în sfârsit cumparata, cel mai probabil de HVB Bank, ceea ce va modifica ierarhia. De asemenea, sunt de asteptat investitii ale bancilor intrate anul trecut (Banca Nationala a Greciei, UniCredito) în vederea dezvoltarii retelelor.

Atâta vreme cât raportul dintre activele bancare si PIB ramâne la un nivel de 31,1%,sistemul bancar românesc are unde sa creasca (spre comparatie, în Ungaria procentul este 68,4%, Polonia - 65,2%, Cehia - 113,3%).

Sectorul IT. Sectorul IT va creste probabil mai mult prin vânzarile de produse hardware. Producatorii români de soft sunt prea mult specializati pe outsourcing, unde valoarea adaugata este mica. E adevarat, anul 2003 a marcat o victorie importanta a unui producator român de software, prin vânzarea programului anti-virus RAV catre Microsoft, însa valoarea tranzactiei, aproximativ 10 milioane de dolari da masura nivelului la care este industria noastra de profil.

Totusi, ritmul de crestere a fost între 20 si 40%. Peste 70% din exporturile noastre, în valoare de 200 milioane de euro, merg spre Uniunea Europeana.

Vânzarile de hardware au fost accelerate de vânzarile în rate ce au permis scaderea pretului la un sistem low-end, pâna la cca 300 euro. Amplificate si de retelele de retail, dar si de lanturile specializate, UltraPro, Flamingo, Best Computers, vânzarile vor continua sa creasca si în 2004 în acelasi ritm ca anul trecut. Din pacate însa, ponderea produselor software în totalul vânzarilor nu va trece de 30% (un raport aproape invers fata ce se întâmpla în tarile dezvoltate).

Românii din strainatate. Ei au adus în România aproximativ 1 miliard de dolari. Este de asteptat ca numarul lor sa creasca în anul 2004, deci si suma pe care ei o vor aduce acasa va creste.

On hold

În 2004 multe industrii vor ramâne on hold. Fie din cauza absentei reformelor, fie din lipsa unor strategii coerente sau pur si simplu din cauza anului electoral.

Turismul. Anul 2003 a fost printre cele mai slabe. Rezultatele nu erau greu de anticipat. Investitii reduse, strategie aberanta a ministerului de profil au facut ca, de exemplu, litoralul românesc sa ramâna la nivelul anilor '70. Servicii proaste, personal lipsit de maniere, hoteluri insalubre, preturi mari comparativ cu oferta tarilor din jur au facut ca un concediu petrecut în strainatate sa fie mai ieftin si mai odihnitor decât unul petrecut în tara-.

Nici în 2004 nu se asteapta mari modificari. Va creste probabil numarul pensiunilor agro-turistice care par a se bucura de un succes deosebit, firesc deoarece ofera servicii excelente la preturi acceptabile. Va creste, de asemenea, numarul hotelurilor mici, independente, care vor oferi servicii în principal oamenilor de afaceri în tranzit.

Agricultura. În anul de gratie 2004 agricultura româneasca se conduce dupa binecunoscuta zicala stramoseasca: "Da doamne ploaie!" Daca da Dumnezeu ploaie, mâncam pâine din grâu românesc, daca nu, importam. În plus, anul 2004 a adus si impozitul pe teren, chiar daca la un nivel simbolic. Fiind an electoral, guvernul îi va milui pe tarani cu vreo 2 milioane de lei, oricum mai mult decât ar fi luat saracii tarani daca si-ar fi cultivat pamântul. Asa, e mai rentabil sa stai la mila marinimosului guvern decât sa muncesti. Nu mai putin de 15.000 miliarde sunt prevazute de la buget pentru agricultura. Evident ca acesti bani sunt aruncati pe apa sâmbetei doarece ei nu vor îndrepta nimic din problemele reale cu care se confrunta satul românesc: slaba înzestare tehnica, productivitate scazuta, proprietati farâmitate, absenta unei piete a pamântului. Patrunderea tot mai facila a produselor de import va îngreuna si mai mult viata taranilor români în perspectiva integrarii în Uniunea Europeana, mai ales ca peste 40% din populatia tarii locuieste la tara - e adevarat, în ultima vreme guvernul a facut orase pe banda rurala din comune care nu au nici pe departe dotarea necesara pentru a fi numite orase.

Exporturile. Din 2004 cota de impozit aferenta exporturilor a crescut la 25%, ceea ce va face si mai dificila penetrarea produselor românesti pe pietele occidentale. În plus, dupa 1 mai 2004, schimburile comerciale ale României cu tarile CEFTA vor suferi modificari importante, prin integrarea unor state în Uniunea Europeana. Ceea ce va face ca organizatia sa fie practic desfiintata, în ea ramânând doar România, Bulgaria si Croatia. Prin dizolvarea CEFTA România pierde o piata de aproape 1 miliard de dolari anual.

Cresterea cotei de impozit aferenta exporturilor a afectat si firmele din industria usoara, domeniu ce practic explodase dupa 1990. Forta de munca ieftina si calificata, energie mai ieftina, norme de poluare mai putin stricte, combinate cu facilitatile oferite exportatorilor au facut sa creasca numarul întreprinderilor din industria usoara care au facut contracte de lohn cu firme din strainatate. Pentru prima data firmele din domeniu s-au plâns ca numarul contractelor a scazut. Ceea ce înseamna ca, în curând, România se va confrunta cu un numar mare de someri cu sanse reduse de reintegrare pe piata muncii, mai ales în absenta unor strategii clare de devoltare.

 

Concluzie

 

În concluzie, în 2004 România are mari probleme, pe care guvernantii fie nu le vad, fie au decis sa le ignore. Desi numarul avertismentelor creste, se pare ca guvernantii sunt incapabili sa raspunda altfel decât arogant. Dar cresterea deficitului comercial, cresterea deficitului bugetar, scaderea resurselor BNR, inflamarea inflatiei, cresterea monedei europene induc o serie de presiuni puternice asupra economiei românesti. Daca adaugam la aceasta si un buget orientat spre câstigarea alegerilor, nu pe gestionarea eficienta a economiei, tabloul capata niste tente foarte sumbre. Poate cea mai potrivita imagine este cea dintr-un desen animat în care ratoiul Donald Duck conduce o masina, fredonând fericit în legea lui, în vreme ce din masina lui pica tot timpul ba o tabla, ba un surub...

Publicat în : Economie  de la numărul 10

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: