Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Unde dai si unde crapa / Banii exportatorilor, cheltuiti aiurea pe proiecte si actiuni culturale

Andra TEODORU

Nu este necesar sa demonstram câta nevoie are România de o imagine externa buna. Este un lucru cunoscut si înteles de toata lumea. Nimeni nu contesta legatura de cauzalitate între imaginea în mediul politic si de afaceri intenational, pe de o parte, respectiv atitudinea guvernelor straine, sustinerea în fata organismelor internationale, cresterea exporturilor si investitiile straine, pe de alta parte. Ne vom referi în cele ce urmeaza strict la efectele pe plan economic, la modul în care trebuie creionata imaginea externa a României pentru ca aceste efecte sa fie pozitive.



Care sunt costurile, unde sunt beneficiile

 

În mod firesc, o strategie de imagine externa trebuie sa fie gândita în termeni de costuri si beneficii. Beneficiile sunt, asa cum spuneam, cresterea exporturilor si a investitiilor straine în România, respectiv o crestere economica reala. Costurile sunt multiple si depind de seria de actiuni si politici imaginate pentru a obtine exact beneficiile dorite. Cu alte cuvinte, într-o ecuatie financiara clasica, ceea ce se cheltuie pentru imaginea externa a României trebuie sa-si gaseasca corespondentul în valoarea exporturilor si a investitiilor straine.

Din pacate, în România lucrurile nu stau asa. Fondurile destinate si cheltuite pentru sustinerea imaginii externe a tarii nu au nici o legatura cu evolutia exporturilor sau a investitiilor, desi aceste sume provin tocmai din contributia exportatorilor. Astfel, fiecare exportator achita la bugetul de stat o taxa de 1% din valoarea încasarilor aferente exporturilor lor, bani ce intra în Fondul România, fond înfiintat special pentru finatarea actiunilor de îmbunatatire a imaginii externe a tarii. Ce se întîmpla, însa, cu acesti bani? În marea lor majoritate sînt cheltuiti pe activitati culturale, de genul piese de teatru si concerte, pe scrieri academice, reviste, colectii de fotografii. Or, fara îndoiala, acestea nu aduc nici un plus de imagine în planul economico-financiar.

Câti investitori straini aduc CD-ROM-urile Muzeului Taranului Român

În anul 2002, s-au alocat proiectelor de promovare a imaginii externe a României nu mai putin de 256,3 miliarde de lei (peste 7,7 milioane de dolari), fara sa punem la socoteala cele 1.000 de miliarde de lei destinate promovarii exporturilor, dar deficitul balantei comerciale (raportul între exporturi si importuri) a înregistrat valoarea de 2,.7 miliarde de euro.

Nici nu avea cum sa fie altfel, câta vreme printre actiunile cu care Guvernul a vrut sa atraga investitori straini si sa creasca exporturile se numara "Achizitia Monumentului Nicolae Titulescu" (966 milioane lei), "Opera Oreste-Oedip" (285 milioane), "Prezenta României la Eurovision 2002" (340 milioane), "Conferinta internationala «Arhivele diplomatice-tezaur pentru fundamentarea politicii externe si promovarea cooperarii internationale»" (419 milioane), "Participarea bricului Mircea la întrecerea de nave cu catarg Tall Ships Challenge" (6.700 milioane), "Cerbul de Aur-2002" (8.000 milioane), "Aniversarea a 150 de ani de la înfiintarea Teatrului National din Bucuresti" (7.565 milioane), "Spectacolul America Alive" (900 milioane), "Realizarea unei serii de CD-ROM-uri de catre Muzeul Taranului Român privind cultura populara româneasca" (201 milioane) etc.

Asa cum se observa, doar actiuni cu caracter cultural, fara nici o legatura cu mediul de afaceri românesc, cu promovarea produselor românesti si a oportunitatilor de afaceri în România.

 

Cum sustin teatrul si opera exportul românesc

 

Lucrurile nu au fost diferite nici în 2003. Astfel, s-a acordat pentru proiectele de imagine externa suma totala de 309,4 miliarde de lei (7,7 milioane euro), dintre care 257,7 administrati de Secretariatul General al Guvernului si 51,7 de catre Ministerul Informatiilor Publice, transformat între timp în Agentia pentru Strategii Guvernamentale. Din aceste sume s-au achitat cheltuielile presupuse de 36 de actiuni incluse în categoria proiectelor pentru promovarea imaginii externe a României. Enumeram dintre acestea câteva: "Ziua Europei este si ziua ta" (10.000 milioane lei), "Editarea si tiparirea albumului Chivotele lui Petru Rares si modelul lor ceresc" (693 milioane lei), Concursul "Oamenii de Aur ai Operei" (1.000 milioane lei), "Concert de opera sustinut la Universitatea americana din Pella de catre laureati ai Concursului International de Canto Hariclea Darclee" (500 milioane lei), "Revista "Balcanii"" (984 milioane lei), "Monument pentru cinstirea memoriei soldatilor români cazuti în timpul celui de-al doilea razboi mondial si înhumati la Mariino - Ucraina" (600 milioane lei), "Romanian Business Journal" (500 milioane lei), "Sustinerea candidaturii României pentru organizarea Jocurilor Francofoniei în anul 2009" (1200 milioane lei), "Congresul Societatii Europene de Cultura" (800 milioane lei), "Achizitionarea si donarea operei de arta "Reculegere", realizata de sculptorul român Marcel Guguianu, catre Organizatia Mondiala pentru Proprietate Intelectuala de la Geneva" (1000 milioane lei), "Publicarea unei serii de lucrari monografice dedicate unor mari scriitori si artisti români care au trait si au creat în capitala Frantei" (420 milioane lei),"Festivalul de creatie si interpretare «Mamaia Copiilor»" (350 milioane lei), "Participarea României la «Aviation World's Fair 2003»" (600 milioane lei), Proiectul "Memoria celor care au trecut" (1.140 milioane lei), "Festivalul International de Muzica "Festival 500: Sharing the Voices"" (225 milioane lei), "Festivalul International "Shakespeare", Craiova" (1.300 milioane lei), "Turneul "Radacini - omagiu Maria Tanase"" (1.000 milioane lei), "Festivalul International "Zile si Nopti de Litaratura" ( 750 milioane lei), ""La Pomul Verde"- film documentar Avram Goldfaden" (2.000 milioane lei), "Revista "Seine et Danube"" (1.520 milioane lei), "Concertul international de canto Eugenia Moldoveanu" (250 milioane lei), "Participarea României la Festivalul International de Publicitate - Golden Drum" (3.500 milioane lei), "Proiectul "Chivotele lui Petru Rares si modelul lor ceresc- versiune în limba engleza" (80 milioane lei). Acest gen de proiecte au primit finatari de50.656 milioane lei (1.266.000 euro), bani proveniti, asa cum aratam mai sus, din contributia exportatorilor.

 

Un deficit comercial îngrijorator

 

Pe de alta parte, în anul 2003, investitiile straine au fost de doar 1,1 miliarde euro, jumatate din cele realizate în Bulgaria, de exemplu, dublate de un volum foarte scazut, îngrijorator de scazut, de exporturi. Luna de luna importurile au câstigat teren în fata exporturilor. Astfel, pe primele 11 luni ale lui 2003, exporturile au avut o valoare de 14.367 milioane de euro, în timp ce importurile au atins suma de 19.264 milioane euro, adica un deficit comercial de 4.896 milioane euro, aproape dublu fata de deficitul înregistrat pe tot anul 2002.

De altfel, acest trend ascendent al deficitului a determinat o îngrijorare fara precedent la nivelul tuturor autoritator statului, care gândesc acum strategii de reducere a deficitului. Si cum asupra exporturilor nu reusesc sa actioneze, aflându-se în incapacitatea de a identifica acele masuri menite sa stimuleze exportul, se concentreaza asupra stoparii importurilor (de exemplu, prin masurile de reducere a creditului de consum sau a achizitionarilor în sistem leasing). Ca aceste masuri de stopare a importurilor vor avea efectul scontat, ramâne de vazut.

Certa este, însa, valoarea redusa a exporturilor, ceea ce, pe scurt, înseamna o prezenta nesemnificativa a produselor românesti pe pietele internationale, determinata de absenta facilitatilor, productivitate redusa si, nu în cele din urma, lipsa actiunilor de promovare eficienta a României.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 10

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: