Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Marko Bela: "Foarte multi si-ar dori o comunitate maghiara divizata"

Arthur Suciu

Presedintele UDMR, Marko Bela, este îngrijorat de perspectiva divizarii politice a comunitatii maghiare din România. Obiectivul fundamental al UDMR ramâne integrarea României în Uniunea Europeana, dupa principiul: unde este Ungaria, acolo vrem sa ajungem si noi.



În ce fel influenteaza procesul de scadere a populatiei maghiare reprezentarea politica a UDMR?

Aceasta scadere a populatiei maghiare din România se produce de zece ani de zile. Se poate vorbi de o scadere de aproximativ 190 de mii de persoane. Din '90 încoace, dupa statisticile din Ungaria, în Ungaria s-au stabilit peste 50 de mii de persoane. Dintre acestia, majoritatea covârsitoare este de nationalitate maghiara. Nu i-am mai luat în calcul pe cei care nici nu s-au prezentat la recensamânt. În ceea ce priveste sondajele de opinie, nu exista o diferenta semnificativa fata de acum trei ani. În cazul maghiarilor, marja este între 4 si 7 %.

Ce anume contribuie la scaderea popularitatii UDMR?

Ceea ce poate sa ne îngrijoreze sunt aceste initiative de a prelua o alternativa politica la UDMR. Acest lucru ar putea sa duca la un anumit absenteism. Aceasta cearta publica, aceste conflicte, ar putea sa lezeze imaginea UDMR si sa duca la absenteism. Totusi, sondajele pe care le-am facut ne demonstreaza ca sprijinul pentru UDMR ramâne neschimbat.

Exista vreun interes politic pentru a plasa UDMR-ul sub pragul electoral?

Nu, fie eroarea poate sa fie mai mare, fie calcularea procentajelor poate sa aiba si un element subiectiv. În sondajele realizate la nivel national, marja de eroare privind optiunile politice ale cetatenilor de etnie maghiara cred ca este mai mare. Va repet, însa, sondajele realizate de noi arata un sprijin constant al maghiarilor pentru UDMR.

Cine are interesul de a slabi UDMR?

Bineînteles ca exista un interes de a slabi UDMR si în cazul unor politicieni români, de la formatiuni politice românesti. Cred ca foarte multi ar dori sa nu aiba un singur partener maghiar în viata politica româneasca, ci sa aiba o comunitate maghiara divizata, ceea ce, în ultima instanta, ar duce la slabirea influentei maghiarilor asupra mersului lucrurilor.

Cum puteti demonstra acest lucru?

Sa va dau un exemplu: de curând a avut loc constituirea acelui Consiliu al Maghiarilor, la Cluj, sub conducerea episcopului Laszlo Tökes. Presa maghiara nu a dat o importanta prea mare acestui eveniment. Au relatat si aici în Ardeal, si în România, dar pe un spatiu relativ redus. În acelasi timp, presa româna a dedicat un spatiu larg acestui eveniment. S-a vazut foarte bine ca se doreste aparitia unei alte formule politice. Se doreste scindarea UDMR. Dar acest fenomen a mai existat. Nimanui nu-i place sa aiba un partener real, puternic. Acest lucru este incomod în politica. Cu putina întelepciune, oricine ar putea sa-si dea seama ca e mai bine ca maghiarii sa poata avea o reprezentare politica unica. Cel care doreste o scindare a UDMR nu-si da seama ca împinge lucrurile spre o instabilitate în acest domeniu. Nu se va reusi, pentru ca eu nu vad alternativele reale. Fata de ceea ce face UDMR în acest moment, si anume o colaborare, o cautare a caii de dialog, o cooperare în cadrul vietii politice, folosirea instrumentelor politice ca mijloace de a rezolva problema etnica, în afara acestor instrumente nu se contureaza o alta cale, o alternativa la ceea ce facem în acest moment. Exista o astfel de alternativa - politica de confruntare, mijloace neparlamentare, violenta etc. Din acest motiv, cei care înfiinteaza fel de fel de forumuri nu vor reusi sa capteze electoratul, fiindca încearca sa critice ceea ce facem noi.

Sunteti multumiti de protocolul cu PSD?

Nu suntem multumiti, evident. Am avut si situatii conflictuale, cunoasteti istoricul statuii de la Arad, si alte exemple. Nu este o situatie roza, dar daca îmi puneti întrebarea daca a fost sau nu bine sa facem acest protocol, decizia a fost buna si a adus rezultate importante. Protocolul nu a functionat destul de bine, dar a functionat. În domeniul utilizarii limbii materne, am reusit sa construim un cadru legislativ adecvat, prin legea administratiei publice locale, dupa aceea prin Constitutie, si am creat garantii privind utilizarea limbii materne în administratie.

Veti mai încheia un nou protocol în 2004?

Aceasta problema nu a fost înca hotarâta. Vom discuta acest lucru cu reprezentantii PSD la începutul anului.

Ati colaborat cu puterea actuala, dar si cu fosta putere. Cu cine v-ati înteles mai bine?

Cred ca în actualuala legislatura am obtinut rezultate destul de importante. Desigur, si cu fosta putere am colaborat bine, dar circumstantele de atunci, faptul ca erau mai multe partide, decizia era mai greu de luat si se mergea mai încet... a influentat, într-un fel, eficienta colaborarii noastre.

Care sunt obiectivele UDMR pentru perioada urmatoare?

Pentru noi, acum prioritatea o reprezinta alegerile locale. Evident, dorim sa avem cât mai multi reprezentanti în administratia publica locala. Pe termen mediu, sustinem integrarea României în Uniunea Europeana. Pe noi, UDMR si maghiarii din România, ne intereseaza sa fim acolo unde este si Ungaria, sa fim cât mai aproape de Ungaria.(A consemnat Arthur Suciu)

Publicat în : Interviu  de la numărul 10

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: