Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

SUA vor să redeseneze harta geostrategica a lumii

Cristian BANU

Pentagonul studiaza posibilitatea transferului bazelor traditionale americane din Europa de Vest catre fostul spatiu ex-sovietic. O decizie în acest sens va fi luata în curând de presedintele Bush, însa de pe acum Moscova nu pare prea bucuroasa. Emisari ai Kremlinului s-au deplasat deja în unele capitale est-europene, printre acestia fiind si seful diplomatiei de la Moscova, Igor Ivanov, la Varsovia. În prezent au loc negocieri între Washington si Moscova.

Dar posibila mutare a trupelor americane în Estul Europei nu este singurul lucru care nemultumeste Kremlinul ci si extinderea Uniunii Europene.

La Moscova sunt voci care critica concesiile Administratiei Putin. Pe acest fond apar si amenintari, mai mult sau mai putin, voalate la adresa Washingtonului sau al tarilor membre în Uniunea Europeana. Se va ajunge la un un nou " razboi rece" sau doar se prefigureaza numai o racire a relatiilor dintre Moscova si Washington, pe deo parte si U.E si Rusia pe de alta parte? Oricum, vom asista la un interesant joc de culise ce va avea drept final redesenarea hartii geopolitice mondiale. Iar America are deocamdata primul cuvânt în luarea partii leului.



Pentagonul studiaza posibilitatea transferului bazelor traditionale americane din Europa de Vest catre fostul spatiu ex-sovietic. O decizie în acest sens va fi luata în curând de presedintele Bush, însa de pe acum Moscova nu pare prea bucuroasa. Emisari ai Kremlinului s-au deplasat deja în unele capitale est-europene, printre acestia fiind si seful diplomatiei de la Moscova, Igor Ivanov, la Varsovia. În prezent au loc negocieri între Washington si Moscova.

Dar posibila mutare a trupelor americane în Estul Europei nu este singurul lucru care nemultumeste Kremlinul ci si extinderea Uniunii Europene.

La Moscova sunt voci care critica concesiile Administratiei Putin. Pe acest fond apar si amenintari, mai mult sau mai putin, voalate la adresa Washingtonului sau al tarilor membre în Uniunea Europeana. Se va ajunge la un un nou " razboi rece" sau doar se prefigureaza numai o racire a relatiilor dintre Moscova si Washington, pe deo parte si U.E si Rusia pe de alta parte? Oricum, vom asista la un interesant joc de culise ce va avea drept final redesenarea hartii geopolitice mondiale. Iar America are deocamdata primul cuvânt în luarea partii leului.

 

Ce prevede planul Pentagonului ?

 

Planul care va fi prezentat presedintelui american George W. Bush în prima parte a lui 2004 urmareste înfiintarea unor baze mai flexibile în Europa. Secretarul adjunct american al Apararii, Douglas Feith, a avut în decembrie la Bruxelles consultari cu aliatii europeni din NATO si deocamdata se stie doar ca proiectul Pentagonului vizeaza înfiintarea de baze terestre, aeriene si navale mai flexibile, instalatii portuare, terenuri de antrenament, depozite logistice si poligoane de exercitiu. Baza de la Ramstein, Germania-, ar putea ramâne centru de comanda, dar detalii se vor cunoaste dupa ce, la Casa Alba, va- fi aprobat planul subordonatilor lui Rumsfeld.

Potrivit informatiilor care provin din surse americane, SUA doresc sa ajunga la un transfer progresiv, din vest în est, al pivotului central al dispozitivului lor. O decizie iritanta pentru Moscova, care a cedat cu greu în extinderea NATO catre est si care nu pare deloc convinsa sa faca concesii.

Potrivit adjunctului sefului Pentagonului, Andy Hoehn, specialist în probleme de strategie, SUA ar urma sa-si mentina o parte din punctele-cheie de sprijin, atât pe teritoriul american, cât si pe teritoriul tarilor aliate. De asemenea, se planifica restabilirea bazelor militare americane din Filipine, precum si crearea de baze si consolidarea celor existente din Australia. În locul "bazelor instabile" din Arabia Saudita, Turcia si Coreea de Sud vor fi create baze în Balcani în Transcaucazia în Asia, în Orientul Mijlociu, precum si în Europa de Est.

Potrivit oficialilor Pentagonului, aceste schimbari vor începe sa fie operate în urmatorii doi ani si este posibil sa se retraga armamentul blindat greu din Germania-. Multe dintre bazele occidentale vor ramâne deschise, altele vor fi consolidate cu forte NATO sau locale.

 

Importanta strategica

 

Polonezii pun la dispozitie 12.000 de hectare de teren aflat la circa 50 de km de frontiera germana, pe care se afla si o baza de antrenament specializata în razboiul urban completata cu pasaje subterane, o gara si o banca. Portul românesc Constanta deja folosit în razboiul din Irak, ofera acces pe mare spre Asia Centrala si Orient.

În Germania, însa, sunt probleme. Landul Renania-Palatin, unde se afla baza de la Ramstein, a înfiintat o comisie pentru a convinge Pentagonul ca mentinerea bazei este eficienta din punctul de vedere al costurilor. Pe de alta parte fortele SUA aduc aproximativ 1,4 miliarde dolari în landul respectiv,iar plecare lor ar genera o scadere economica în regiune.

 

Bazele pe mare, noutatea Washingtonului

 

Adevarata noutate în acest domeniu este noul concept care a început deja sa fie dezvoltat de strategii americani si care se bazeaza pe trei noi capacitati: lovirea de pe mare, adapostirea si apararea pe mare, precum si crearea de baze pe mare.

Experienta din Kosovo, Afganistan, Irak si Turcia a scos în evidenta necesitatea unor baze flexibile, pe termen lung si independente. Noile capacitati vor garanta viabilitatea operatiunilor militare de interventie unde accesul SUA fost îngradit sau refuzat.

Moscova nu vrea

Premierul polonez, Leszek Miller, s-a pronuntat în favoarea instalarii unor baze militare americane în Polonia. El a declarat ca "daca decizia ar depinde doar de mine, as fi acceptat deja". Declaratia sefului guvernului polonez a urmat vizitei la Varsovia a sefului diplomatiei ruse, Igor Ivanov, în timpul careia Moscova spera sa primeasca indicii ca Varsovia nu ar ficonvinsa sa accepte propunerile Washingtonului. Socoteala din târg nu s-a potrivit însa cu cea de acasa, drept dovada declaratia premierului Miller survenita la câteva saptamâni de la plecarea lui Ivanov.

Însa, la Moscova se spera, cel putin, într-o îndulcire a tonului. Cotidianul "Izvestia" scrie astfel ca "discutii privind redislocarea bazelor militare americane se poarta, în primul rând între Washington si Moscova, si nu între Washington si Varsovia". Dar, totusi, de la Moscova apar si amenintari voalate. Astfel, cotidianul rus atrage atentia ca amplasarea bazelor americane în Europa Centrala si de Est ar fi contrara "actului fondator al relatiilor reciproce, cooperarii si securitatii dintre NATO si Federatia Rusa". Documentul invocat de Moscova stipuleaza angajamentul Aliantei de a nu desfasura efective militare substantiale în apropierea granitelor Rusiei. Însa, tot în acest document exista un amendament care prevede dreptul NATO de a-si muta armele si bazele militare, în functie de noile pericole cu care se confrunta, ceea ce ar face caduca pretentia rusa.

Ciocnirea ruso-americana de la Maastricht, prologul reînceperii Razboiului Rece?

Reuniunea OSCE, care a avut loc la Maastricht, s-a încheiat fara o declaratie finala comuna, motivul fiind nerespectarea de catre Moscova a angajamentelor sale de retragere a fortelor armate rusesti din Moldova si Georgia. Esecul l-a determinat pe secretarul de stat american Colin Powell sa faca o declaratie dura privind nerespectarea angajamentelor Rusiei de a-si retrage fortele din Moldova. El afirma: "am sperat ca astazi sa pot saluta îndeplinire angajamentelor asumate de Rusia la Istanbul de a retrage complet trupele sale din Moldova. Se pare ca Rusia nu va putea sa respecte nici termenul extins, de 31 decembrie. Acesta este un pas înapoi, chiar daca au fost înregistrate anumite progrese". De asemenea, Powell a cerut sa fie creata o forta internationala care sa ajute la rezolvarea conflictului transnistrean, iar la Maastricht a spus ca o astfel de forta este esentiala pentru o reglementare durabila în regiune: "OSCE trebuie sa joace un rol vital în crearea unei autentice forte internationale de stabilizare, care este esentiala pentru o reglementare durabila în Transnistria. Forta cu mandat international trebuie sa aiba caracter multilateral si sa fie limitata ca anvergura si durata a mandatului".

De altfel, trebuie spus ca la summitul din Olanda autoritatile ruse prin ministrul afacerilor externe, Igor Ivanov, au avut un discurs extrem de critic, acuzând OSCE de compromiterea acordului privind reglementarea situatiei din Transnistria. Acordul dorit de Moscova ar fi consfintit ramânerea soldatilor rusi în Republica Moldova pentru înca 20 de ani. "Din pacate, semnarea acordului nu a avut loc din cauza presiunilor exercitate din partea anumitor state si organizatii", a declarat Igor Ivanov în plenul OSC, sugerând ca si OSCE ar fi facut lobby în defavoarea Moscovei.

 

Rusia nu vrea nici extinderea U.E

 

La"Masa rotunda" a industriasilor din Uniunea Europeana si Rusia, care s-a desfasurat la Moscova pe data de 1 decembrie 2003, autoritatile ruse au lansat atacuri la adresa Uniunii Europene. Vice-premierul rus, Viktor Hristenko si ministrul rus al dezvoltarii economice, Gherman Gref, au declansat un adevarat scandal, declarând ca Rusiei nu-i convine extinderea UE, programata pentru anul 2004, mai ales în conditiile în care Moscova nu poate influenta absolut deloc acest proces. Tonul a fost chiar mai dur, comisarul UE pentru piata interna fiind acuzatca, de fapt, ar vrea "sa-i întoarca Rusiei mâinile la spate".Lui Hristenko i-a tinut isonul ministrul dezvoltarii economiei, Gherman Gref: "Extinderea UE reprezinta sute de milioane de dolari în minus pentru schimbul comercial al Rusiei si nu va duce decât la o limitare si mai mare a comertului rusesc". El a criticat termenii acordului energetic dintre Rusia si UE, declarând ca propunerea UE nu poate fi acceptata si "Rusia va actiona asa cum îi dicteaza propriile transformari economice".

Concluzia lui Gherman Gref a fost simpla dar în acelasi timp amenintatoare : "Uniunea Europeana fie accepta sacreeze un spatiu economic comun cu Rusia, fie Rusia îl va construi cu altii".

Din 30 aprilie 2004, Acordul bilateral existent privind comertul Rusiei cu noii membri ai UE din Europa de Est va înceta. De la aceea data relatiile dintre toti noii membri ai UE si Rusia trebuie sa se desfasoare doar pe baza Acordului de Parteneriat si Colaborare dintre Rusia si UE.Moscova este împotriva ca Acordul de Parteneriat si Colaborare sa se deruleze în mod automat afirmând ca este nevoie de o abordare individuala si de un acord separat cu fiecare tara.

 

Rusia îsi modernizeaza armamentul

 

Rusia ar urma sa conserve aproximativ 80 de bombardiere cu raza lunga de actiune, capabile sa lanseze focoase nucleare, pe care ar urma sa le modernizeze pentru a fi capabile, de asemenea, sa lanseze rachete de croaziera aer-sol cu încarcatura exploziva clasica. Acest fapt arata ca Rusia se bazeaza pe o asa numita "triada" nucleara: bombardiere, rachete depozitate în silozuri si pe submarine si lansatoare de rachete. Ea se deosebeste de Franta sau de Marea Britanie, care au eliminat rachetele terestre din arsenalul lor.

Aceasta "postura" de descurajare figureaza într-un document recent al Ministerului rus al Apararii, consacrat dezvoltarii si modernizarii, pâna în 2030, a fortelor armate ale Federatiei.

Bombardierele intercontinentale vizate sunt aparate TU-95M, botezate "Bear" de catre NATO, si avioane TU-160, denumite "Blackjack". Primul aparat este un cvadriturbopropulsor, care dateaza din anii 1950 si va avea nevoie sa fie renovat, cel de-al doilea este un cvadrireactor mai modern.

Potrivit estimarilor surselor britanice, aceasta flota de 80 de bombardiere poate transporta aproximativ 500 de încarcaturi nucleare. Rusia mai lucreaza la proiectarea unor rachete de croaziera - familia KH-101 si 102 - pentru bombardierele sale. Aceste rachete ar putea fi dotate alternativ cu focoase nucleare sau cu încarcaturi explozive clasice. Va fi cazul îndeosebi pentru aparatul TU-160, transformabil în platforma pentru lansarea unor rachete de "teatru" destinate unor lovituri la distanta, de securitate pentru echipaj si de mare precizie la impactul cu solul.

Documentul rus mentioneaza, de asemenea, vointa Moscovei de a înlocui rachetele sale SS-19 vechi, în silozuri, cu rachete UR-100N, fiecare având sase focoase nucleare cu traiectorie independenta, menite sa degajeze fiecare o putere de 30 de ori mai mare decâtbomba de la Hiroshima; aceasta într-o prima faza, urmând apoi modernizarea lor.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 10

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: