Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Războiul comunicatelor de partid: PSD vs. PNL

Stefan Stanciugelu

  • PSD urmareste sa-i asocieze Aliantei PNL-PD o perceptie publica centrata pe ideea de conflict intern si ineficienta
  • PSD extinde contaminarea liderului PD cu extremismul la nivelul întregii Aliante, dupa ce încercase jocul Erou pozitiv - Erou malefic în interiorul Aliantei
  • PNL foloseste doua linii de atac - discreditarea institutiilor (PSD+Guvernul), discreditarea liderului (Premierul Adrian Nastase)
  • PNL si PSD folosesc tehnici de influentare asemanatoare - discreditarea persoanei/institutiei, atac pe flancuri, contaminarea, divide et impera, teorema lui Thomas, constructia de aliati, izolarea, invocarea ritualica a unor instante supreme incontestabile (UE, presa straina), invocarea Poporului ca argument de credibilizare/discreditare


I. Atacul PSD: structura narativa si tehnici de influentare

 

1. Comunicatul "PSD saluta atitudinea constructiva a UDMR, PNL, PUR si AP" (6 oct. 2003) lanseaza înca din titlu sugestia ca mesajul ce urmeaza va opera cu o tehnica a separatiei Bine/Rau la nivelul formatiunilor politice românesti. Mesajul pe care PSD îl doreste transmis opiniei publice prin mass media se construieste pe urmatoarele propozitii-cheie:

a.) style="mso-tab-count: 1">        Cele 4 formatiuni politice au raspuns constructiv la scrisoarea deschisa lansata de Adrian Nastase, presedintele PSD, pentru cooperare în desfasurarea referendumului:

b.) style="mso-tab-count: 1">        Liderii celor 4 formatiuni politice au dovedit ca pot renunta temporar la interesul de partid, în favoarea interesului national;

c.) style="mso-tab-count: 1">        Liderul PD, Traian Basescu, este singurul care nu a raspuns apelului la fair-play adresat de premierul Adrian Nastase;

d.) style="mso-tab-count: 1">        Este surprinzator ca Alianta PNL-PD are copresedinti cu atitudini opuse;

e.) style="mso-tab-count: 1">        Liderii PRM si PD sunt împotriva cooperarii în probleme de interes national;

f.) style="mso-tab-count: 1">         Cetatenii României sunt mai întelepti decât unii dintre liderii politici (Traian Basescu, C.V.Tudor) si vor veni la vot pe 19 noiembrie.

În 200 de cuvinte, PSD foloseste mai multe tehnici de comunicare, al caror scop este, în mod evident, influentarea a cel putin unui segment din opinia publica. Asa cum se poate observa, discursul se construieste pe doua axe, pe care le putem numi "axa Binelui" (Opozitia democratica) si "axa Raului", care vizeaza lideri politici, iar nu institutii (Traian Basescu, C.V. Tudor). Asocierea lui Traian Basescu cu C.V. Tudor aminteste de o tehnica mai veche de imagine, devenita aproape un reflex, prin care PSD încearca o contaminare a imaginii liderului PD cu cea a liderului PRM, asocierea intentionând sa îl introduca si pe Traian Basescu sub eticheta "extremist". Interesant este ca atacul PSD nu se poarta asupra PD, ci asupra presedintelui de partid, Traian Basescu, ce devine personaj negativ si în interiorul Aliantei. Acest comunicat continua, într-o noua forma, o linie de imagine mai veche a PSD, prin care se tinteste izolarea liderului de partid de masa de membri ai PD. O astfel de tehnica de izolare opera cu succes înainte de Alianta PD - PNL. Dupa aceasta Alianta, care a reprezentat salvarea lui Traian Basescu în interiorul propriului partid si minimizarea riscului de a i se construi o opozitie veritabila la acest nivel, este de neînteles de ce linia de atac din mesajul PSD mai încearca o astfel de izolare. Este, de asemenea, de remarcat faptul ca mesajul de atac al PSD a capatat o noua dimensiune: ruptura între liderii celor doua partide ale Aliantei. Cel putin asa ne spune mesajul comunicatului. Fie ca s-a intentionat, fie ca nu s-a intentionat o astfel de linie de atac, putem identifica în discursul transmis mass media prin acest comunicat, ca s-a coagulat o linie noua de atac ce vizeaza ruptura Aliantei. Tehnica folosita de PSD are o logica usor de identificat, daca vom conecta acest mesaj cu mesajul prin care liderii partidului de guvernamânt asociaza Alianta cu CDR. Tehnica de contaminare opereaza acum la nivel de formatiuni politice, prin asocierea Aliantei cu imaginea negativa a CDR si cu guvernarea de coalitie. Monitorizarea comportamentului mediatic al lui Traian Basescu, fie si la nivel simbolic doar, pare sa faca foarte dificil, deocamdata, un astfel de conflict în cadrul Aliantei: liderul PD accepta sa apara în mod sistematic drept "numarul doi" (al doilea vorbitor, a doua declaratie, plan secund de imagine, completare, etc.), lasând locul de primus inter pares lui Th. Stolojan. Are, de fapt si motive. Alianta cu PNL a anulat, deocamdata, nemultumirea membrilor PD privind cantonarea în acel 10% în sondajele de opinie si utopia participarii la guvernare, generata de o astfel de cota de încredere în partid. În contextul general al mesajului de atac al PSD, tinta si personajul negativ central este Traian Basescu, al carui profil de imagine se articuleaza în jurul unui nucleu definit prin "incapacitate de a coopera, autism politic, lipsa de fair-play". Aceste noi atribute negative ale liderului PD sunt legate de o trasatura de personalitate de maxim impact în Europa de vest: "extremist". Sondajul Gallup/IPP din septembrie 2003 demonstreaza însa faptul ca eticheta "extremist" este lipsita de o semnificatie precisa, accentuat negativa pentru o majoritate electorala în România. Nu stim daca acesta a fost motivul pentru care PSD a tinut sa precizeze la o saptamâna dupa publicarea sondajului ca "injuriile, calomnia, insultele" sunt "atribute ale limbajului extremist folosit de Traian Basescu". Fiind astfel convins de valoare de impact a acestei tehnici de contaminare si creare de identitate "extremista" liderului PD, PSD pare sa considere nesemnificativ riscul ca "extremismul", fiind un concept gol pentru alegatori, poate sa capete lesne continutul "cei care lupta împotriva coruptiei ori sunt împotriva PSD". Ultimul paragraf al comunicatului lanseaza un nou personaj colectiv pozitiv, alaturi de PSD si PNL, PUR, UDMR, AP, în raport cu care Traian Basescu se construieste ca "monstru" al scenei politice românesti: Poporul - cetatenii/votantii "mai întelepti decât unii lideri politici".

2. Un al doilea comunicat de interes pentru tehnicile de influentare folosite de PSD se refera la purtatorul de cuvânt al Aliantei, Calin Popescu Tariceanu. De asta data, mesajul din "Calin Popescu Tariceanu tine mai mult la fondurile de partid decât la interesul national" (10 oct. 2003) defineste un subiect individual ca tinta de atac. Conceptul central al atacului este cel de "ignoranta" a liderului PNL, care "politizeaza" din acest motiv votul asupra Constitutiei. Continutul mesajului se structureaza în doua rationamente. A. Primul rationament: 1. C.P.Tariceanu politizeaza votul asupra Constitutiei; 2. C.P.Tariceanu nu întelege ca revizuirea Constitutiei este în folosul cetatenilor; 3. Acuzatiile de fraudare a rezultatelor referendumului nu sunt posibile, de vreme ce toate partidele si societatea civila vor avea reprezentanti în Birourile electorale si sectiile de votare; 4. Acuzele lui C.P.Tariceanu nu au continut; 5. Concluzie intermediara: C.P.Tariceanu este ignorant sau incapabil sa înteleaga astfel de probleme; 6. Concluzie finala: Ne putem explica un astfel de comportament/atitudine prin existenta unor "reflexe" politice de pe vremea CDR.

Un al doilea rationament în interiorul aceluiasi comunicat de presa reia incapacitatea lui C. P. Tariceanu de a întelege propunerile constructive ale liderilor PSD, în speta, cea a secretarului general, Dan Matei Agaton. Acuza de ignoranta sau incapacitate de a pricepe adevaratul sens al politicii (aici, referendum si posibilitatea ca partidele sa foloseasca fonduri proprii pentru editarea de materiale informative privind modificarile aduse Constitutiei) este reluata de mesajul PSD la un alt nivel, dar, în termeni de probabilitate, de asta data: "Probabil ca Alianta PNL-PD nu este capabila sa faca diferenta între interesul national si cheltuirea unor fonduri de partid".

În economia de ansamblu a mesajului din comunicatul PSD putem identificaurmatoarea structura: 1. PSD are propuneri constructive, care pun interesul national în fata interesului de partid; 2. C.P.Tariceanu este incapabil sa priceapa sensul politicii constructive a PSD, iar Alianta este un personaj, deocamdata (10 0ct. 2003), doar probabil ignorant. Mai este timp sa fie eliminata si acest "probabil", desigur, pare sa trasmita mesajul PSD. Un implicit care a fost confirmat imediat dupa referendum, când nu a mai ramas nimic din ordinea veche si axele de mesaj pe care le folosise PSD: Eroul malefic Traian Basescu s-ar fi pulverizat într-o multitudine de eroi mai micuti iar maleficul devenea un modus vivendi pentru întreaga Opozitie, daca Traian Basescu nu devenea subiect de preocupare majora în discursuri de talk-show de maxima audienta. Un concept de atac nou pune dupa referendum la colt Alianta: oameni politici cu doua fete, politicieni cu fundul în doua barci (ca sa folosim un proverb românesc pentru conceptul de atac al PSD - "dualitate").

Am fi însa nedrepti daca am concentra atentia doar pe tehnicile de influentare ale PSD. Ar putea fi trasa concluzia ca doar PSDfoloseste tehnici de influentare. Acesta este motivul pentru care vom încerca sa descifram si structura narativa si procedeele de influentare folosite în comunicatele PNL. Pentru început, îi vom da prilejul purtatorului de cuvânt al Aliantei- C. P. Tariceanu, sa se apere prin tehnicile de comunicare/influentare proprii. Îi adaugam acestuia mesajul si tehnicile de comunicare folosite de purtatorul de cuvânt al PNL, Eugen Nicolaescu.

 

II. Atacul PNL: structura narativa si tehnici de influentare

 

1. Primul lucru interesant care apare în comunicatul purtatorului de cuvânt al Aliantei este legat de identitatea sa: el semneaza ca lider PNL si vorbeste de "îngrijorarile PNL" fata de esecul politicilor guvernamentale, constatând "cu îngrijorare" în comunicatul "Semnale negative privind sansele de aderare la UE" (10 oct. 2003) ca procesul de integrare al României este blocat de coruptie si întârzierea reformelor. Profilul Guvernului se centreaza pe ideea de "politica falimentara" si "incapacitate", autorul comunicatului folosind tehnica de autocredibilizare prin invocarea unor instante considerate autoritati indiscutabile în domeniu: oficialii europeni (Gunther Verheugen, Hannes Swoboda), ziarul New York Times - toate aceste instante avertizând ca România nu va fi pregatita de aderare în 2007. Atributele care definesc profilul de personalitate al Cabinetului Nastase se precipita într-un rationament ce se vrea argumentativ pentru avertismentele-enunt ale "oficialilor europeni": autosuficienta, protejeaza proprii corupti, nu doreste reforma si lupta reala împotriva coruptiei, nu doreste integrare europeana, creaza blocaj financiar, împiedica obtinerea statutului de economie de piata functionala.

Tehnica de atac folosita de liderul liberal este, în principal, cea a invocarii de aliati credibili. Logica mesajului din comunicatul de presa este urmatoarea: 1. Noi am atras atentia asupra guvernarii falimentare; 2. Oficialii europeni si presa straina spun ca România nu este pregatita de aderare în 2007; 3. Noi va spunem de ce autoritatile europene si mass media internationala nu sunt de acord cu politica Guvernului; 4. Deci noi avem, cu atât mai mult, dreptate sa atacam Guvernul. Atacul din mesajul PNL se centreaza pe 2 concepte-cheie: protectia coruptilor si dezinteresul Guvernului pentru reforme reale, subiectul de atac fiind o institutie explicit numita - Guvernul României.

2. Daca liderul liberal C. P. Tariceanu îsi centreaza atacul pe institutia guvernamentala, în comunicatul de presa "Masurile liberale nu pot fi aplicate decât de liberali" (10 oct. 2003), Eugen Nicolaescu schimba în mod fundamental tinta de atac al PNL, locul institutiei guvernamentale fiind luat de persoana premierului Adrian Nastase. Purtatorul de cuvânt al liberalilor izoleaza pur si simplu persoana liderului PSD de guvern si de partid, concentrându-se pe niste presupuse "trairi interioare" ale acestuia, care "... a ajuns într-un moment al carierei sale politice în care simte nevoia sa se îmbarbateze singur. Suntem siguri ca pe dl Adrian Nastase îl ajuta foarte mult în plan personal sa împartaseasca opiniei publice visurile si sperantele traite în forul sau interior cu privire la rezultatele alegerilor din 2004. Din pacate pentru domnia sa si pentru baronii partidului pe care îl conduce, fanteziile politice nu au darul decât de a face despartirea de putere mult mai dureroasa". Punctul de plecare al atacului la premierul Adrian Nastase este, în acest comunicat, acela de "furt intelectual": premierul anunta cota unica de impozitare de 20%, care este, de fapt, o propunere mai veche a liderului liberal Theodor Stolojan. Eugen Nicolaescu foloseste, asa cum se poate observa, doua tehnici de atac: a. Discreditarea persoanei (prin acuza de furt intelectual si incapacitate de a opera economic cu ideea altuia); b. Tehnica de influentare centrata pe ceea ce în sociologie este cunoscut sub denumirea de "Teorema lui Thomas", conform careia, o situatie devine reala prin definirea ei ca reala (pierderea alegerilor, data ca situatie certa).

3. E.Nicolaescu: "Un nou set de masuri de 0,2 puncte" (10 0ct. 2003)

A. style="mso-tab-count: 1">        Structura discursului - primul rationament:

1. style="mso-tab-count: 1">         Masurile anticoruptie nu vor da roade daca PSD nu va dori sa le puna în aplicare;

2. style="mso-tab-count: 1">         Opinia publica stie deja ca Adrian Nastase are un "discurs heirupist" si relanseaza lupta anticoruptie fara nici un efect real;

3. style="mso-tab-count: 1">         Conform Transparency International, România a progresat cu doar 0,2 puncte în lupta anticoruptie;

4. style="mso-tab-count: 1">         Discursul PSD care spune ca a realizat 100% este deci mincinos;

5. style="mso-tab-count: 1">         Concluzie intermediara: acesta este ritmul luptei anticoruptie, România are nevoie de 20 de ani sa înregistreze rezultate semnificative;

6. style="mso-tab-count: 1">         Concluzie finala: Este deci îmbucurator faptul ca mandatul PSD se apropie de sfârsit si ca nu va mai avea prilejul sa faca planuri anticoruptie demagogice, dupa ce va pierde în mod cert în 2004.

 

B. Structura discursului - al doilea rationament:

1. style="mso-tab-count: 1">         Din declaratiile Premierului rezulta ca acesta recunoaste faptul ca PSD lupta împotriva coruptiei doar atunci când îi convine;

2. style="mso-tab-count: 1">         PNL reaminteste Premierului ca la conducerea regiilor de stat si a administratiei publice locale se afla clientela sa politica;

3. style="mso-tab-count: 1">         Când este vorba despre interesele PSD, acesta poate controla foarte bine cele doua domenii publice;

4. style="mso-tab-count: 1">         Când este vorba de combaterea coruptiei PSD se declara neputincios;

5. style="mso-tab-count: 1">         Concluzie intermediara: PNL este sceptic în privinta noului pachet de legi anticoruptie;

6. style="mso-tab-count: 1">         Concluzie finala: Discursurile mobilizatoare ale premierului sunt demagogice, pentru ca nu exista vointa politica reala de lupta împotriva coruptiei.

La prima vedere, atacul la adresa ineficientei guvernamentale în lupta anticoruptie pare ca oscileaza între doua tinte - institutia PSD si presedintele ei, Adrian Nastase. În realitate, însa, tinta reala de atac a mesajului este persoana premierului României. Tehnica principala folosita în mod constant de purtatorul de cuvânt al liberalilor este aceea a discreditarii Premierului si cea a definirii esecului electoral al PSD din 2004 ca fiind cert. Doar aparent centrat si pe institutia PSD, atacul intentioneaza însa sa proiecteze "esecul luptei anticoruptie" pe liderul PSD, Adrian Nastase. La drept vorbind, o astfel de directionare nu este deloc întâmplatoare. Istoria mesajelor purtatorului de cuvânt al PNL arata ca tinta sa principala de atac este persoana premierului si, doar în al doilea rând, PSD. Acest tip de "atac la persoana" este complementar cu mesajul de atac la institutia PSD, pe care îl lanseaza C. P. Tariceanu, alaturi de presedintele PNL, Th. Stolojan.

Concluzii

1. Monitorizarea tehnicilor de atac folosite în mesajele lansate în mass media de cele doua partide politice poate sugera preferinte si constante în tehnicile de atac, concepte-cheie, tipuri predilecte de tinte, etc. 2. Comunicatele PSD semnate "Directia de Relatii cu MassMedia" sunt, de regula, mai bine organizate si mai percutante. De exemplu, numarul de cuvinte în care PSD transmite un mesaj de atac este, de regula, cam de doua ori mai mic decât numarul de cuvinte al liberalilor. PSD are, de asemenea, o "viclenie" de constructie a comunicatului de presa (fara a pretinde ca acest tip de organizare a mesajului este o constanta): aproape fiecare paragraf din mesajele analizate poate fi autonomizat si citat fara a-si pierde sensul de atac sau autopromovare; 3. PNL propune, uneori, în mesajele de atac inductii logice succesive, care se desfasoara în mai multe silogisme, dificultatea de lectura fiind complicata si de limbajul folosit; E. Nicolaescu are, de exemplu, într-un comunicat de presa, chiar schite de psihanaliza a premierului Adrian Nastase; 4. PSD si PNL opereaza cu mecanisme logice si tehnici de influentare asemanatoare; 5. Daca tehnica de contaminare a imaginii Aliantei PNL-PD cu imaginea negativa a CDR poate deveni eficienta, în anumite conditii, tehnica PSD de asociere a lui Traian Basescu cu Vadim Tudor are rezultate de reusita îndoielnice; mai mult, exista sanse reale ca acest tip de atac sa se transforme într-un bumerang, în conditiile în care mesajul post-referendum al PSD proiecteaza întreaga Opozitie în zona discursului si a comportamentului de tip extremist ; 6. Este greu de spus înca daca se poate vorbi despre o strategie coerenta de atac si de definire a tintelor, în special în privinta duelului mediatic PSD - Alianta PNL-PD. Liniile de atac par dezorganizate. Perioade de negare a identitatii politice a Aliantei (nu se numeste, nu este tinta de atac, este atacata prin descompunerea ei în parti constitutive), alterneaza cu perioade de proiectare a acesteia în regim de maxima vizibilitate, ca personaj negativ, e adevarat. Sunt lansate, de asemenea, mesaje succesive care încearca personalizarea Aliantei în Traian Basescu, altele care sugereaza conflict de opinii sau de pozitii, urmate la câteva zile de mesaje în care Th. Stolojan nu mai este construit ca opusul pozitiv care sa accentueze "personajul negativ" - Traian Basescu. Pe moment, mesajul de atac al PSD la adresa Aliantei apare, mai degraba, ca o succesiune de încercari pentru selectarea celei mai eficiente formule.Sau ca o succesiune de atacuri al caror principiu de coerenta este dat doar de imperativul: ataca liderul PSD oricând si oriunde, iar daca nu ai, construieste prilejuri de atac. Aceasta este, de fapt, si imperativul de mesaj al Opozitiei, prin raportare la partidul de guvernamânt. Situatie care pare sa introduca politica româneasca în mod perfect sub definitia de tip conflcitual. Politica înseamna însa si cooperare, colaborare, o relatie de tip critic constructiv între Putere si Opozitie. Este exact tipul de relatie care a lipsit politicii românesti în ultimii 14 ani. Iar daca PSD sesizeaza în sondaje de opinie ca electoratul român se va fi saturat de certuri si conflicte, avem motive serioase sa credem ca va trebui sa gaseasca cel putin un partener, operând pe o logica a contradictoriului, tocmai pentru a defini mai clar Eroul colectiv malefic pe care îl vizeaza. Desigur, daca nu gaseste un partener, ar putea inventa sau construi unul. Concluzia referitoare la un model ipotetic de strategie a PSD ar putea fi formulata într-o întrebare simpla: Cât de frumos vorbea PSD despre ex-Presedintele României, Emil Constantinescu, ex-presedintele PNL, Valeriu Stoica si ex-Premierul României, Victor Ciorbea, accentuând calitatea lor de lideri politici care au facut diferenta între interesul de partid si interesul national (referendumul)? La care adaugam un raspuns dificil: Foarte frumos.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 9

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: