Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Va fi Adrian Nastase "mostenitorul legal" al lui Ion Iliescu?

Arthur Suciu

Partidul Social Democrat (PSD) îsi va anunta oficial, pâna la sfârsitul acestui an, candidatul la viitoarele alegeri prezidentiale. Desi ultimele sondaje de opinie releva o preferinta a electoratului pentru presedintele partidului, Adrian Nastase, cota sa electorala nu a atins înca masa critica. De aceea, întrebarea daca Adrian Nastase este cel mai potrivit candidat al PSD la presedintie ramâne deschisa.



Primele alegeri fara Ion Iliescu

 

Viitoarele alegeri prezidentiale vor avea un foarte important element de noutate: vor fi primele alegeri post-revolutionare la care Ion Iliescu nu va participa în calitate de candidat. Aceasta, dupa cum se stie, nu înseamna ca Ion Iliescu nu va juca nici un rol la alegeri ci, potrivit ultimelor declaratii, ca nu el va fi candidatul PSD la presedintie. Consecinta este previzibila: la nivelul imaginii, toti candidatii vor avea de luptat cu modelul de presedinte, format si impus de Ion Iliescu în decursul timpului. "Cine va fi ca el?", "Cine îl poate înlocui?" sunt întrebari ale caror raspun-suri vor cântari greu în ecuatia alegerilor. Aflat în pozitia de "mostenitor", Adrian Nastase este cu atât mai mult afectat de imaginea actualului presedinte. Este Adrian Nastase "ca el", ca Ion Iliescu? Îl poate înlocui Adrian Nastase "pe el", omul "sarac si cinstit"? Oricare ar fi candidatul PSD la Cotroceni, acesta va avea girul si sustinerea lui Ion Iliescu; în schimb, statutul de "mostenitor legal" va fi obtinut prin votul electoratului.

 

Diferente care separa

 

Este dificil sa faci un transfer de imagine dinspre actualul presedinte catre actualul premier. În primul rând, pentru ca Ion Iliescu si Adrian Nastase sunt persoane foarte diferite; în al doilea rând, pentru ca, fiind diferiti, îsi doresc lucruri diferite, iar istoria relatiilor dintre cei doi, mai ales cea recenta, ne-o arata din plin. Aceste diferente, care separa, pot fi decisive în alegeri, chiar daca "tatal si fiul" se vor tine în brate pe perioada campaniei electorale, încercând sa transmita sentimentul placut al întelegerii perfecte.

 

Împartirea meritelor

 

De la preluarea presedintiei PSD, în 2001, Adrian Nastase a reusit ceea ce Ion Iliescu nu a reusit, si anume legitimarea internationala a partidului sau. Recent, PSD a devenit membru cu drepturi depline în Internationala Socialista, scapând, cel putin în exterior, de acuzatiile de partid "cripto-comunist". În plus, Adrian Nastase a stabilit raporturi aproape normale cu formatiunile din opozitie, cel putin în unele perioade, primind din partea lor o anumita recunoastere. Daca, sub conducerea lui Ion Iliescu, PDSR era vazut ca partid cu origini în sistemul totalitar, acum aceasta imagine este proiectata mai mult ca scop, în sensul care explica sintagma de definire a PSD ca "partid-stat". Diferentele de perspectiva sunt observabile si în modul de organizare a opozitiei. În 1996, opozitia s-a coagulat în Conventia Democrata (democrat era pus în opozitie cu totalitar), în timp ce, în 2003, PNL si PD au format Alianta pentru Dreptate si Adevar (prin opozitie, nu cu totalitarismul, ci cu nedreptatea si minciuna, care se pot manifesta si într-o societate democratica). Introducând un nou stil de management si profesionalizarea imaginii publice, Nastase a transformat PSD într-o formatiune bine structurata ierarhic si relativ ordonata. Presedintele PSD a reusit sa pastreze la cote rezonabile tensiunile dintre diversele tabere care se manifesta în interiorul partidului, scapând frâiele destul de rar (un caz este acela al demisiei secretarului general Cozmin Gusa). De cealalta parte, meritul incontestabil al lui Ion Iliescu este acela de a fi obtinut, pentru PDSR, legitimitate electorala. Din patru alegeri consecutive, actualul presedinte a câstigat trei si tot de atâtea ori PSD, sub diversele sale denumiri, a fost partid de guvernamânt. Ion Iliescu a participat cu gratie la alegeri, simtindu-se în campaniile electorale ca pestele în apa. Carisma sa este evidenta, de vreme ce popularitatea nu i-a scazut nici dupa 13 ani. Indiferent cine îl voteaza - pensionarii si somerii, cetatenii din mediul rural - cert este ca Iliescu aduce voturi. La acest capitol, Adrian Nastase are unele probleme.

Schimbari de accente

 

Popularitatea premierului nu a fost testata în alegeri pentru a putea stabili exact dimensiunile si caracteristicile ei. Dar diferentele de imagine dintre presedintele tarii si presedintele PSD ne pot orienta în stabilirea deosebirilor existente între electoratul celor doi lideri. Daca se poate afirma ca votantii lui Ion Iliescu sunt, în mare, si cei ai PSD, nu se poate, totusi, spune ca Adrian Nastase are electoratul lui Ion Iliescu, prin urmare si al PSD. Aceasta înseamna ca cel putin o parte dintre cei care l-ar vota pe Ion Iliescu nu l-ar vota neconditionat pe Adrian Nastase. Situatia nu ar atrage atentia, daca între cei doi ar exista un raport echilibrat de complementaritate. Dar, asa cum se prezinta lucrurile acum, Nastase nu poate câstiga din alta parte ceea ce pierde de la Iliescu. La ultimul Consiliu National al PSD, desfasurat în aceasta vara, presedintele PSD atragea atentia asupra modificarilor intervenite în structura electoratului partidului si proiecta doua noi tinte: intelectualii si întreprinzatorii mici si mijlocii. Prin noua strategie, Nastase încearca sa stabileasca linii de complementaritate între el si Ion Iliesccu. Solutia aceasta a fost, însa, criticata în interiorul PSD. La cererea presedintelui de a deschide partidul catre intelectuali, Nicolae Mischie, baronul local de la Gorj, a raspuns ca nu de intelectuali duce lipsa PSD, ci mai degraba de muncitori. În acelasi timp, este greu de spus în ce masura partidul de guvernamânt reprezinta interesele micilor întreprinzatori. De fapt, termenul este folosit eufemistic, pentru a denumi realitatea ca PSD reprezinta interesele clasei post-revolutionare de îmbogatiti pe seama averii statului. Încercarea lui Adrian Nastase de a modifica "target"-ul electoral al PSD reflecta schimbarea reala intervenita în structura sociala, dar aceasta schimbare nu este semnificativa. Cu toate progresele înregistrate în ultimii ani, România ramâne o tara- în care pensionarii si persoanele din mediul rural pot determina soarta alegerilor. Încercarea lui Nastase arata ca doctrinele politice liberale si social-democrate se afla într-un moment de ciudata convergenta. Daca Theodor Stolojan a fost ales în fruntea PNL pe considerentul pragmatic al simpatiei de care se bucura în rândul electoratului de stânga, Adrian Nastase promite sa câstige o parte a electoratului de dreapta, pozitionându-se ideologic cel putin la dreapta lui Ion Iliescu. În fine, încercarea sa este un semn ca, în lupta interna din PSD, presedintele nu este un simplu arbitru, ci a optat pentru o anumita directie. Tocmai aceasta este problema pe care si-o pun în prezent liderii si membrii PSD, strategii partidului si, nu în ultimul rând, Adrian Nastase.

 

Proiecte opuse

 

În proiectul initial al presedintelui PSD, viitorul partidului avea ca punct de plecare "intrarea în istorie" a lui Ion Iliescu. Ea trebuia urmata de o schimbare a liderilor, precum si de o clarificare a pozitionarii PSD în raport cu electoratul sau, renuntarea la ideea iliesciana a partidului-front. Acest lucru nu se putea realiza fara o clarificare doctrinara. Adrian Nastase a propus întarirea puterii executivului, prin modificari constitutionale, si declansarea, în 2003, a alegerilor anticipate. Potrivit afirmatiilor sale, câstigatorii alegerilor ar fi avut ca mandat integrarea României în Uniunea Europeana, în anul 2007. Primul si cel mai important adversar al acestui proiect a fost, dupa cum era de asteptat, Ion Iliescu. Iliescu a afirmat ferm ca va iesi din politica atunci când va iesi din viata, problema intrarii sale în istorie fiind prost pusa. Fostul presedinte al PDSR a amenintat cu desprinderea de PSD si înfiintarea unui partid socialist, dând de înteles ca partidul trebuie sa mizeze în continuare pe electoratul sau. Lasând pe seama lui Nastase doar chestiunea teoretica a doctrinei si integrarea partidului în structurile internationale, Iliescu s-a opus atât schimbarii raporturilor dintre puterile statului, cât si ideii anticipatelor. Contradictiile dintre cei doi lideri fac dificil transferul de imagine de la Iliescu catre Nastase. De asemenea, preluarea premierului în proiectul politic al presedintelui îi creeaza probleme de imagine si de statut lui Adrian Nastase.

 

Concluzii

 

Din cele afirmate mai sus, rezulta câteva concluzii. Strategia PSD pentru urmatoarea perioada are la baza un proiect al lui Ion Iliescu, în care, însa, rolul principal va fi jucat, cel mai probabil, de Adrian Nastase. Acesta, însa, nu este convins de viabilitatea proiectului. Ion Iliescu a contat în fata lui Adrian Nastase, nu datorita influentei sale în cadrul partidului, ci a popularitatii de care se bucura înca în rândul electoratului. În acelasi timp, presedintelui PSD îi va fi imposibil sa joace rolul lui Ion Iliescu, între cele doua personalitati existând mari diferente, care se proiecteaza în preferintele de vot ale cetatenilor. Totusi, este problematic daca Adrian Nastase va câstiga mizând pe electoratul lui Ion Iliescu, iar capacitatile sale de a câstiga un nou electorat sunt limitate. Pâna la sfârsitul anului, vom afla daca Adrian Nastase va accepta sa joace acest rol, daca va veni cu propriile amendamente sau, dimpotriva, daca îsi va sustine propriile proiecte.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 9

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: