Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Politizarea Premiului Nobel pentru Pace

Andrei BĂDIN

În cei 25 de ani de pontificat, Papa a pronuntat sau scris - în aproximativ 15.000 de alocutiuni si documente - peste 18 milioane de cuvinte, echivalente aproximativ cu de 22 de ori Biblia.Din aceste ratiuni, Papa Ioan Paul al II-lea s-a numarat printre candidatii favoriti la Premiul Nobel pentru Pace 2003. Însa laicul Institut din Oslo a considerat ca nu este înca momentul. Ioan Paul ar fi fost primul Papa care ar fi primit Premiul Nobel pentru Pace.



Ziarul olandez "Algemeen Dagblad" nota înainte de acordarea Premiului Nobel pentru Pace: "Anul acesta, premiul n-ar trebui decernat. Ordinea mondiala consta în masura înca prea mare în haosul din anticamera anarhiei globale. Daca trebuie totusi acordat, ar fi cazul sa fie atribuit unui apostol profesionist al pacii - Papei Ioan Paul al II-lea - ca recompensa pentru opera celor 25 de ani ai pontificatului si mai ales pentru aportul sau la eliberarea Europei rasaritene de sub jugul comunist."

"Cu greu s-ar putea cineva abtine sa nu se mire de alegerea de anul acesta a Comitetului norvegian care acorda anual premiul Nobel pentru Pace si sa nu se întrebe daca desemnarea iranienei Shirin Ebadi drept câstigatoarea de anul acesta nu este un mesaj politic", comenteaza "The Washington Post", vazând în subtext ca anuntul Comitetului de la Oslo este un argument menit sa rasplateasca militantii pentru drepturile omului, precum avocatul Ebadi.

"Washington Post" nu este primul care comenteaza malitios politizarea Premiului Nobel pentru Pace. De mai multi ani, Comitetul Nobel din capitala norvegiana, Oslo, este criticat deoarece încearca sa faca niste jocuri politice. Acest fapt l-a facut pe fostul lider al Solidaritatii poloneze si laureat el însusi al Premiului Nobel pentru Pace, Lech Walesa sa critice acordarea anul acesta a distinctiei pentru Shirin Ebadi. Ca si altii, Walesa îl vedea ca laureat în acest an pe Sanctitatea Sa, Papa Ioan Paul al II-lea, care celebreaza cei 25 de ani de pontificat.

 

Un papa polonez care a darâmat Cortina de Fier

 

În dimineata zilei de duminica, 22 octombrie 1978, în Piata Sfântul Petru din Roma se adunase o mare multime, pentru a-l vedea pe noul Papa, Karol Woytila, cel care este considerat de multi ca cel care a purces la darâmarea Cortinei de Fier; primul Papa venit din Europa de Est si a carui numire a provocat neliniste la Kremlin. Aceasta neliniste a crescut apoi odata cu implicarea lui Ioan Paul în sustinerea sindicalistilor polonezi de pe santierul naval de la Gdansk, miscare care a creat "Solidaritatea" poloneza condusa de Lech Walesa. Un Papa care spunea în 1978 :"Nu va temeti! Deschideti larg portile lui Hristos! Puterii lui mântuitoare! Deschideti frontierele statelor, sistemele economice, politice, vastele domenii ale culturii, civilizatiei, dezvoltarii. Nu va temeti! Hristos stie ce se afla în om. Numai el stie!" Declaratia din urma cu 25 de ani a Papei a însemnat, în fapt, programul sau.

Un Papa care a participat la prabusireacomunismului si a îndemnatBatrânul Continent sa se uneasca, pentru ca Europa nu este ea fara cei doi "plamâni": Vestul si Estul. A luat pozitie împotriva "capitalismului salbatic". Karol Woytila este un Papa angajat, nu în ultimul rândîmpotriva razboiului si a globalizarii.

În cei 25 de ani de pontificat, Papa a pronuntat sau scris - în aproximativ 15.000 de alocutiuni si documente - peste 18 milioane de cuvinte, echivalente aproximativ cu de 22 de ori Biblia.Din aceste ratiuni, Papa Ioan Paul al II-lea s-a numarat printre candidatii favoriti la Premiul Nobel pentru Pace 2003. Însa laicul Institut din Oslo a considerat ca nu este înca momentul. Ioan Paul ar fi fost primul Papa care ar fi primit Premiul Nobel pentru Pace.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 9

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: