Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Filiera saudita

Virginia Mircea

Arabia Saudita furnizeaza o nisa unica în razboiul împotriva terorismului.Fiind în acelasi timp parte a solutiei si mare parte a problemei, ea este atât exportator, cât si tinta a terorismului. Camin al wahhabismului, interpretare adânc conservatoare a islamului, al carui adept este si Osama Bin Laden, Arabia Saudita este tara de origine a unora dintre teroristii de la 11 septembrie. Un raport de 900 de pagini asupra atacurilor de la WTC, emis de Congresul SUA în iulie, acuza direct familia regala saudita de trasfer de fonduri catre Al-Quaida. Familiile victimelor de la 11 septembrie au pe rol procese împotriva unor societati saudite, în care cer despagubiri uriase. Arabia Saudita împreuna cu Siria si Iranul reprezinta sursa destabilizarii situatiei din Irak, multi teroristi traversând granita irakiana prin desertul saudit. Organizatii "caritabile" saudite se afla printre principalele surse de finantare ale gruparilor fundamentaliste din Indonezia, sustinatoare ale Jemaah Islamiah, organizatie care a stat la baza atentatelor din Bali.

În acelasi timp, Arabia Saudita este considerata aliat al SUA în razboiul împotriva terorismului si în campania de rasturnare a regimului lui Saddam Hussein. Fiind cel mai mare producator de petrol, Arabia Saudita se afla într-o relatie apropiata cu SUA, familia regala saudita oferind donatii generoase celor doua mari partide din Statele Unite. În urma atentatelor sinucigase din 12 mai, autoritatile saudite au devenit mult mai ferme în întarirea securitatii si distrugerea celulelor teroriste.

Chiar daca aceasta tara este monarhie absoluta înca de la înfiintare (1932), în prezent au început sa se manifeste semne de liberalizare si reforma. Sub presiunea Statelor Unite, Arabia Saudita a început dialogul privind drepturile omului, s-a conformat unui anumit grad de libertate electorala si a permis chiar manifestatiile unor grupuri pro-democratice. Aceasta noua abordare ar putea fi, de fapt, motivul care a dus la noi atacuri teroriste. În Arabia Saudita, la fel ca si în Irakul post-Saddam, promotorii terorismului vad în orice miscare pentru democratizare sau drepturile femeilor o amenintare reala la adresa intereselor lor.

Atacurile teroriste ale lui Bin Laden au vizat simbolismul orasului Mecca. El aales ca tinta printii si strainii din regat, adica pe cei care fac sa ticaie ceasul economiei petrolului. Scopul dual al atacului a fost de a alunga "necredinciosii" din Tara celor doua Moschei sicaderea monarhiei.

Atentatele orchestrate de Bin Laden ar putea paraliza centrele vitale ale infrastructurii petroliere a Golfului, cum ar fi terminalul Ras Tanura, ceea ce ar conduce la scaderea capacitatii de productie saudite. Daca s-ar întâmpla asa, pretul benzinei ar putea creste de câteva ori provocând o recesiune economica profunda. Aceasta ar avea o influenta nefasta asupra strategiei de revigorare economica a SUA propusa de presedintele Bush.

Bin Laden si acolitii sai înteleg foarte bine haosul generat de economia politica a terorii. Ayman Al Zawahiri, adjunctul lui Bin Laden, a afirmat ca obiective economice occidentale se afla la loc de frunte pe lista tintelor Al Quaida. Teroristii se bazeaza pe un efect în lant al distrugerii. Trei scenarii ar putea pune în pericol fluxul de petrol din Golf: detronarea Casei de Saud; un mega-atac asupra porturilor, conductelor si terminalelor; un conflict prelungit între monarhisti si adeptii jihadului.

Ultimul atac terorist de la Riyadh a pus Statele Unite în garda: credibilitatea si supravietuirea regimului saudit, santinela Orientului Mijlociu, sunt puse în pericol.

Amenintarea neconvingatoare a regelui Fahd ca va raspunde atacurilor Al Quaida cu "o mâna de fier" pare neverosimila. Chiar sub ochii regimurilor din Golf - sustinute cu banii printilor locali - Al Quaida s-a transformat într-o amenintare globala. Arabia Saudita finanteaza clerici care ofera justificari pentru crimele împotriva "necredinciosilor" si a "apostatilor". Saleh Al Fawzan sustine terorismul împotriva vestului, dincolo de declaratiile oficiale ale monarhiei. El este membru al Consiliului Superior al Clericilor, cel mai înalt for religios al Arabiei Saudite si profesor la Universitatea Islamica "Imam Mohammed Bin Saud", principalul centru de învatamânt wahhabit din tara; este autorul manualelor religioase folosite în educarea a 5 milioane de studenti sauditi, atât din regat, cât si din scolile saudite de peste hotare, inclusiv cele din zona Washington. Aceste scoli sunt "fabrici de teroare", care pozeaza în academii islamice (madrasa) si care creeaza reteaua saudita de export a jihadului peste hotare.

Dupa atentatele din mai 2003, autoritatile saudite si-au intensificat eforturile anti-teroriste si au devenit mult mai ferme în întarirea securitatii si distrugerea celulelor teroriste. Secretarul de Stat Collin Powell a apreciat pozitiv cooperarea printilor desertului în razboiul împotriva terorismului. Dar, a mentionat ca trebuie sa se faca mai mult, iar împiedicarea tinerilor sauditi de a ucide americani în Irak ar fi un bun început.

Într-un discurs cu privire la OrientulMijlociu, George Bush afirma ca, pe masura ce populatia statelor arabe îsi va da seama de beneficiile economice si sociale pe care le aduc democratia si drepturile omului, în cooperare cu islamul, influenta miscarilor radicale religioase se va diminua, iar teroristii vor gasi tot mai putini adepti. Presedintele american a asemanat misiunea SUA în Orientul Mijlociu cu impactul revolutionar al politicii lui Ronald Reagan asupra comunismului în anii '80. Atunci multi au privit cu neîncredere posibilitatea unei Europe de Est democratice, la fel cum în prezent au suspiciuni cu privire la democratizarea Orientului Mijlociu. Chiar daca asemanarea este putin fortata, fiind vorba de culturi foarte diferite, atacurile teroriste de la Riyadh vor convinge tot mai multi arabi ca teroristii sunt si dusmanii lor, si ca democratizarea reprezinta sansa lor vitala.



Arabia Saudita furnizeaza o nisa unica în razboiul împotriva terorismului.Fiind în acelasi timp parte a solutiei si mare parte a problemei, ea este atât exportator, cât si tinta a terorismului. Camin al wahhabismului, interpretare adânc conservatoare a islamului, al carui adept este si Osama Bin Laden, Arabia Saudita este tara de origine a unora dintre teroristii de la 11 septembrie. Un raport de 900 de pagini asupra atacurilor de la WTC, emis de Congresul SUA în iulie, acuza direct familia regala saudita de trasfer de fonduri catre Al-Quaida. Familiile victimelor de la 11 septembrie au pe rol procese împotriva unor societati saudite, în care cer despagubiri uriase. Arabia Saudita împreuna cu Siria si Iranul reprezinta sursa destabilizarii situatiei din Irak, multi teroristi traversând granita irakiana prin desertul saudit. Organizatii "caritabile" saudite se afla printre principalele surse de finantare ale gruparilor fundamentaliste din Indonezia, sustinatoare ale Jemaah Islamiah, organizatie care a stat la baza atentatelor din Bali.

În acelasi timp, Arabia Saudita este considerata aliat al SUA în razboiul împotriva terorismului si în campania de rasturnare a regimului lui Saddam Hussein. Fiind cel mai mare producator de petrol, Arabia Saudita se afla într-o relatie apropiata cu SUA, familia regala saudita oferind donatii generoase celor doua mari partide din Statele Unite. În urma atentatelor sinucigase din 12 mai, autoritatile saudite au devenit mult mai ferme în întarirea securitatii si distrugerea celulelor teroriste.

Chiar daca aceasta tara este monarhie absoluta înca de la înfiintare (1932), în prezent au început sa se manifeste semne de liberalizare si reforma. Sub presiunea Statelor Unite, Arabia Saudita a început dialogul privind drepturile omului, s-a conformat unui anumit grad de libertate electorala si a permis chiar manifestatiile unor grupuri pro-democratice. Aceasta noua abordare ar putea fi, de fapt, motivul care a dus la noi atacuri teroriste. În Arabia Saudita, la fel ca si în Irakul post-Saddam, promotorii terorismului vad în orice miscare pentru democratizare sau drepturile femeilor o amenintare reala la adresa intereselor lor.

Atacurile teroriste ale lui Bin Laden au vizat simbolismul orasului Mecca. El aales ca tinta printii si strainii din regat, adica pe cei care fac sa ticaie ceasul economiei petrolului. Scopul dual al atacului a fost de a alunga "necredinciosii" din Tara celor doua Moschei sicaderea monarhiei.

Atentatele orchestrate de Bin Laden ar putea paraliza centrele vitale ale infrastructurii petroliere a Golfului, cum ar fi terminalul Ras Tanura, ceea ce ar conduce la scaderea capacitatii de productie saudite. Daca s-ar întâmpla asa, pretul benzinei ar putea creste de câteva ori provocând o recesiune economica profunda. Aceasta ar avea o influenta nefasta asupra strategiei de revigorare economica a SUA propusa de presedintele Bush.

Bin Laden si acolitii sai înteleg foarte bine haosul generat de economia politica a terorii. Ayman Al Zawahiri, adjunctul lui Bin Laden, a afirmat ca obiective economice occidentale se afla la loc de frunte pe lista tintelor Al Quaida. Teroristii se bazeaza pe un efect în lant al distrugerii. Trei scenarii ar putea pune în pericol fluxul de petrol din Golf: detronarea Casei de Saud; un mega-atac asupra porturilor, conductelor si terminalelor; un conflict prelungit între monarhisti si adeptii jihadului.

Ultimul atac terorist de la Riyadh a pus Statele Unite în garda: credibilitatea si supravietuirea regimului saudit, santinela Orientului Mijlociu, sunt puse în pericol.

Amenintarea neconvingatoare a regelui Fahd ca va raspunde atacurilor Al Quaida cu "o mâna de fier" pare neverosimila. Chiar sub ochii regimurilor din Golf - sustinute cu banii printilor locali - Al Quaida s-a transformat într-o amenintare globala. Arabia Saudita finanteaza clerici care ofera justificari pentru crimele împotriva "necredinciosilor" si a "apostatilor". Saleh Al Fawzan sustine terorismul împotriva vestului, dincolo de declaratiile oficiale ale monarhiei. El este membru al Consiliului Superior al Clericilor, cel mai înalt for religios al Arabiei Saudite si profesor la Universitatea Islamica "Imam Mohammed Bin Saud", principalul centru de învatamânt wahhabit din tara; este autorul manualelor religioase folosite în educarea a 5 milioane de studenti sauditi, atât din regat, cât si din scolile saudite de peste hotare, inclusiv cele din zona Washington. Aceste scoli sunt "fabrici de teroare", care pozeaza în academii islamice (madrasa) si care creeaza reteaua saudita de export a jihadului peste hotare.

Dupa atentatele din mai 2003, autoritatile saudite si-au intensificat eforturile anti-teroriste si au devenit mult mai ferme în întarirea securitatii si distrugerea celulelor teroriste. Secretarul de Stat Collin Powell a apreciat pozitiv cooperarea printilor desertului în razboiul împotriva terorismului. Dar, a mentionat ca trebuie sa se faca mai mult, iar împiedicarea tinerilor sauditi de a ucide americani în Irak ar fi un bun început.

Într-un discurs cu privire la OrientulMijlociu, George Bush afirma ca, pe masura ce populatia statelor arabe îsi va da seama de beneficiile economice si sociale pe care le aduc democratia si drepturile omului, în cooperare cu islamul, influenta miscarilor radicale religioase se va diminua, iar teroristii vor gasi tot mai putini adepti. Presedintele american a asemanat misiunea SUA în Orientul Mijlociu cu impactul revolutionar al politicii lui Ronald Reagan asupra comunismului în anii '80. Atunci multi au privit cu neîncredere posibilitatea unei Europe de Est democratice, la fel cum în prezent au suspiciuni cu privire la democratizarea Orientului Mijlociu. Chiar daca asemanarea este putin fortata, fiind vorba de culturi foarte diferite, atacurile teroriste de la Riyadh vor convinge tot mai multi arabi ca teroristii sunt si dusmanii lor, si ca democratizarea reprezinta sansa lor vitala.

Publicat în : Editorial  de la numărul 9

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: