Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Rusia și SUA în căutarea timpului pierdut

Laurențiu Constantiniu

Judecând după volumul investițiilor americane în economia rusă (aproximativ 6 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Ambasadei SUA la Moscova), se poate spune că relația economică dintre Statele Unite și Rusia nu este foarte dinamică. Companiile americane au pierdut o serie de oportunități, ce au fost imediat folosite de competitorii lor vest-europeni și asiatici, care s-au "mișcat" mult mai agresiv, reușind să cucerească o bună parte a pieței rusești.



Judecând după volumul investițiilor americane în economia rusă (aproximativ 6 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Ambasadei SUA la Moscova), se poate spune că relația economică dintre Statele Unite și Rusia nu este foarte dinamică. Companiile americane au pierdut o serie de oportunități, ce au fost imediat folosite de competitorii lor vest-europeni și asiatici, care s-au "mișcat" mult mai agresiv, reușind să cucerească o bună parte a pieței rusești.

Una din cauze e legată de problemele de PR ale Rusiei, ea având, încă, o imagine nu foarte bună pe plan extern. Pentru mulți dintre șefii corporațiilor americane prezența crimei organizate, problemele legate de respectarea dreptului de proprietate, corupția și birocrația au reprezentat tot atâtea obstacole care au împiedicat dezvoltarea relațiilor economice dintre cei doi foști combatanți din timpul Războiului Rece. Structura comerțului dintre cele două țări este defavorabilă Rusiei, ea exportând în Statele Unite metale, produse chimice și carburanți, și importând utilaje și produse alimentare.

Aflându-se, parcă, "în căutarea timpului pierdut", diplomații și oamenii de afaceri ruși și americani au încercat, în ultimii ani să găsească un limbaj comun, care să ia locul celui practicat nu cu multă vreme în urmă. Dacă în domeniul securității au mai existat, în trecut, momente care au grevat relațiile politico-diplomatice ruso-americane (extinderea NATO, situația din fosta Iugoslavie, războiul din Cecenia), pe plan economic foștii inamici ideologici au reușit să găsească o cale de dialog, care să le permită depășirea momentelor delicate.

Rezultatele în domeniul economic, departe de a fi spectaculoase, s-au făcut imediat simțite. Sunt deja observabile unele progrese în privința investițiilor americane, nu atât legate de volumul lor, cât de sectoarele în care sunt ele concentrate. Prezența pe piața rusă a unor giganți industriali precum Intel, Motorola, General Electric, United Technologies sau Boeing reprezintă un semnal încurajator, chiar dacă sumele investite nu sunt pe măsura forței lor financiare.

În pofida acestor schimbări, mai sunt încă destule probleme. Statele Unite mai țin încă Moscova "în lesă" prin menținerea în vigoare a Amendamentului Jackson-Vanik, care îngrădește accesul Rusiei la anumite produse americane. De aceea, în ciuda declarațiilor de prietenie și încredere, Rusia este încă văzută de senatorii și congresmanii de pe colina Capitoliului ca un potențial pericol. Se mai poartă încă tratative pe marginea unor probleme divergente existente în relația comercială dintre cele două țări: importul de oțel din Rusia, exportul de carne de pui din Statele Unite, condițiile de admitere ale Rusiei în Organizația Mondială a Comerțului.

Liantul care pare însă să consolideze din ce în ce mai mult relația economică și politică dintre cele două țări este parteneriatul în domeniul energiei.

Una dintre temele de maximum interes, dezbătută cu prilejul summitului ruso-american de la Moscova (mai 2002), a fost cooperarea în domeniul stabilizării situației pe piețele energetice și stimularea investițiilor americane în industria petrolieră rusă. Anunțul făcut cu acel prilej de șefii celor două state avea să "aibă o a doua zi", când, în același an, la Huston, a avut loc prima întâlnire dintre miniștrii Energiei ai SUA și Federației Ruse. Cu acel prilej, a fost constituit un grup special de lucru, a cărei misiune este să găsească modalitățile optime pentru dezvoltarea și consolidarea acestui parteneriat energetic. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. În 2002, livrările de petrol și produse petroliere rusești pe piața americană au crescut de două ori, iar anul acesta Rusia ocupă locul șase în topul exportatorilor de țiței în SUA.

Din punctul de vedere al Washingtonului, parteneriatul energetic corespunde necesităților sale: America are nevoie de petrol, care, în Rusia, se găsește din belșug. Potrivit statisticilor, anul trecut, Rusia, pentru prima dată de la sfârșitul anilor '80, a ocupat primul loc privind volumul extracțiilor de țiței, iar prognozele pentru acest an indică depășirea pragului de 8 milioane de barili/zi. Piața americană ocupă în agenda primelor patru mari companii petroliere rusești un loc foarte important. O dovadă în acest sens o reprezintă planurile privind construcția unui port pentru petroliere de mare tonaj la Murmansk, care ar duce la creșterea exporturilor de petrol rusesc către SUA, permițând astfel exportatorilor ruși să ocupe 10% din piața americană. Obiectivele pe care și le-au propus petroliștii ruși nu sunt greu de atins. Conform datelor oferite de Direcția de informații pentru probleme energetice din SUA, 60% din petrolul folosit anul trecut în Statele Unite drept carburant a provenit din importuri. Prognozele arată că, până în 2010, volumul va fi de 70%. Din acest motiv, unul dintre obiectivele cele mai importante ale Washingtonului este diversificarea și stabilizarea piețelor petroliere. O privire rapidă asupra "hărții petroliere mondiale" atestă această preocupare a Americii: zona Golfului, de unde provine 1/4 din petrolul mondial, nu numai că este departe de a fi una liniștită (nici premise pentru pacificarea ei rapidă nu se prea întrevăd), dar Arabia Saudită, partenerul strategic al SUA în Orientul Mijlociu, este percepută în mediile politice americane ca unul din "sponsorii terorismului internațional"; Nigeria, cel mai mare producător de petrol al Africii, trebuie să facă față unor grave probleme interne; Venezuela, principalul furnizor de petrol de pe continentul sud-american, dorind să-și consolideze poziția pe piața petrolieră, a contribuit la căderea prețului petrolului, după venirea lui Hugo Chavez la putere. Prin comparație cu aceste state, Rusia lui Vladimir Putin reprezintă o oază de stabilitate. Statele Unite și Rusia sunt interesate, în general, să aibă o bună relatie economică, și, în special, în creșterea exporturilor petroliere rusești pe piața americană. Prin aceasta, America își extinde piața furnizorilor de petrol, iar Rusia câștigă bani.

Problema celor doi parteneri este dacă bunele relații diplomatice pot influența mediul de afaceri și, în consecință, pot contribui la creșterea volumului investițiilor americane în domeniul petrolier. Asemeni barometrului care anunță vremea rea, tot așa și scăderea prețului petrolului arată Moscovei și Washingtonului că interesele lor nu sunt întotdeauna convergente. Dacă SUA pot atenua, într-o anumită măsură, aceste consecințe prin folosirea petrolului din rezerva federală, pentru Rusia, o scădere a prețului barilului de țiței cu doar un singur dolar este cuantificabilă în pierderi de miliarde la nivelul bugetului. Pentru a arăta gradul de dependență al economiei rusești de exportul de petrol, este de ajuns să amintim că un preț de 18 dolari/barilul are ca efect apariția deficitului bugetar (bugetul Rusiei pe anul 2003 a fost elaborat, luându-se în calcul un preț al petrolului de 21,5 dolari/barilul).

Toate datele problemei arată că Rusia și SUA sunt obligate să găsească un limbaj comun care să consolideze acest parteneriat în domeniul energetic. Este nevoie de un nou impuls, iar el, acest impuls, ar putea fi dat de apropiata întrevedere de la Camp David a celor doi președinți, care va avea loc în perioada 24-27 septembrie 2003. Vladimir Putin și George Bush ar putea iniția un șir de proiecte în domeniul energetic, care să beneficieze de garanții guvernamentale, prin intermediul cărora s-ar putea demara o serie de investiții americane la scară largă. Ambele părți sunt nevoite însă să depășească o serie de reticențe care grevează relația economică. America, dacă vrea petrolul rusesc, va trebui să privească spre Rusia cu mai multă încredere și interes. Rusia, dacă vrea "banii verzi" ai Americii, este nevoită să accelereze ritmul reformelor economice. Dacă ținem cont de uriașul potențial al economiei rusești și de faptul că, treptat, economia americană depășește starea de stagnare intervenită după criză, putem afirma că există premise pentru ca cei doi parteneri să treacă de la nivelul vorbelor la cel al faptelor.

Moscova, 17 septembrie 2003

 

 

 

 

P.S.

Sosirea la Moscova a lui George Bush Sr. și a fostului secretar de Stat Henry Kissinger, întrevederile pe care aceștia le-au avut cu reprezentanți din structurile de conducere ale Rusiei precum și zvonurile apărute la sfârșitul lui septembrie potrivit cărora firmele ChevronTexaco și Exxon Mobil ar fi interesate în achiziționarea de acțiuni ale companiei petroliere rusești Yukos, par să arate că SUA și Rusia, într-adevăr, se grăbesc să treacă de la vorbe la fapte.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 8

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: