Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Când doi se ceartă, al treilea câștigă - De ce tace Corneliu Vadim Tudor?

Amalia POPEANGĂ

Tăcerea este voită, pentru că se mizează pe o serie de factori de circumstanță, care intervin de fiecare dată cu ocazia debutului de campanie și de care PRM-ul profită pe cât posibil.



Un prim răspuns este acela că Vadim Tudor ar vorbi, dar că nu îl întreabă nimeni. Răspunsul ar putea fi, însă, greșit, pentru că, în ciuda blocajului mediatic de care se lovește PRM-ul de mai bine de opt ani, virulentul lider al acestuia a reușit să transmită mesajele în presă, atunci când a vrut.

Este mai degrabă o tactică pe care partidul o utilizează de fiecare dată în perioadele de campanii pre-electorale, când se remarcă intrarea partidului într-o relativă "silentio stampa", caracterizată mai ales de diminuarea discursului incendiar-incitator al liderului Corneliu Vadim Tudor.

Tăcerea este voită, pentru că se mizează pe o serie de factori de circumstanță, care intervin de fiecare dată cu ocazia debutului de campanie și de care PRM-ul profită pe cât posibil.

Un prim factor este faptul că partidele politice din opoziție își concentrează atacurile asupra Executivului. Tirurile opoziției ajută PRM-ul, în sensul că acesta nu mai trebuie să lanseze atacuri, permițându-i să intre într-un relativ "con de umbră". Astfel, formațiunea politică condusă de Vadim nu riscă să intre în spațiul public cu mesaje redundante, păstrându-și virulența pentru perioada de campanie.  

Un alt fapt este acela că mass-media în întregul ei, urmează comportamentul opoziției, supunând partidul de guvernământ în ansamblul său unui tir culpabilizator general, fapt care îl absolvă pe "liderus maximus" (C. V. Tudor) de continuarea discursului justițiar, pe care însă îl va relua cu o mai mare intensitate în perioada campaniei electorale, pe un teren deja bine pregătit mediatic. În acest fel, partidul nici nu își cheltuiește rezervele bugetare pe introducerea de mesaje în presă, activitate care, de altfel, dă mari bătăi de cap celor care se ocupă de finanțele celorlalte partide. Se știe că sumele cheltuite pentru publicitatea politică, de multe ori "la negru", reprezintă unul din capitolele bugetare cele mai costisitoarepentru partide.

Organizațiile reprezentative "elitiste" ale societății civile (care de regulă manifestă constant un comportament anti PRM), prinse în "hora" erodării încrederii electoratului în partidul de guvernământ, scapă din vedere formațiunea de "extremă dreapta (sau stângă?)", mai ales că discursul și comportamentul agresiv al lui Corneliu Vadim Tudor se diminuează semnificativ în perioada de campanie pre-electorală. ONG-urile sunt cel de al treilea element pe care mizează PRM-ul în erodarea treptată și fără costuri a imaginii partidului de guvernământ.

Pe de altă parte, partidul majoritar, preocupat excesiv să pareze multiplele reacții de adversitate ori să contraatace, nu mai manifestă aceeași acuitate în a monitoriza comportamentele PRM ori fenomenele ce se profilează în interiorul acestuia, oferindu-i răgazul necesar de a-și pregăti în liniște strategia de campanie electorală.

Toți acești factori duc la o erodare treptată a partidului de guvernământ, electorii acestuia fiind cei mai interesanți pentru PRM, pentru că, în afară de categoria generică de "nemulțumiți social" (sărăcie, șomaj, lipsa protecției sociale, disponibilizări masive ș.a.) se poate observa că PRM atrage cu predilecție segmente electorale din spectrul politic de stânga, așa cum s-a întâmplat în perioada de referință în cazul PD, ApR și PDSR.

În actuala campanie pre-electorală este de așteptat ca formațiunea politică condusă de Corneliu Vadim Tudor să-și focalizeze eforturile către electoratul PSD, vădit dezamăgit de guvernarea actuală și al PD a cărui alunecare accelerată către alianța/fuziunea cu PNL semnifică o reorientare doctrinară cu efecte imprevizibile. O "țintă" prioritară a PRM în campaniile electorale care vor urma o va constitui electoratul comunist (PSM) care se manifestă zgomotos, inclusiv în plan organizatoric, împotriva absorbției/fuziunii cu PSD.

Se poate concluziona că, datorită comportamentului atipic, nervos și agresiv (care creează o stare de "semi-isterie" socială) al întregii societăți românești (partide politice de guvernământ sau în opoziție, mass-media, societatea civilă etc.), PRM nu creează, ci este unicul beneficiar al acestei "silentio stampa" așternută prin consens asupra lui.

Publicat în : Politica interna  de la numărul 8

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: