Numerele anterioare

2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,
 

Lunile anterioare


 

Autor


 

Strategia lui Putin

Laurențiu CONSTANTINIU

Pentru a avea o Dumă "liniştită", Putin are nevoie de cât mai multe partide care să ia din locurile comuniştilor, diminuându-le, astfel, forţa. Apropiatele alegeri vor indica dacă actualul preşedinte este capabil să îşi asigure un nou mandat prezidenţial sau dacă va fi obligat să opereze schimbări la nivelul politicii promovate până acum.



Laurenţiu Constantiniu

Moscova, 17 septembrie 2003

 

Aşteptată cu mare nerăbdare de clasa politică rusă, ziua de 3 septembrie 2003, a marcat debutul campaniei electorale pentru Duma de Stat, alegerile urmând să se desfăşoare pe 7 decembrie. Partidele par să-şi fi stabilit prietenii, inamicii şi tovarăşii de drum. Au fost găsiţi sponsorii care le vor oferi susţinerea financiară necesară, şi specialiştii care vor stabili strategia electorală a partidelor. Neajunsuri pentru candidaţii la fotoliile Dumei nu par să existe. Nu mai puţin de 43 de partide au primit undă verde pentru a participa la cursa electorală. Prin urmare, există toate premisele pentru a asista la nişte alegeri, care se anunţă - potrivit analiştilor ruşi - a fi nu foarte uşoare şi de al căror rezultat vor depinde nu numai alegerile prezidenţiale din martie anul viitor, dar şi desemnarea noului preşedinte, în 2008.

O parte dintre viitorii 450 de membri ai noi Dume vor fi aleşi de pe listele partidelor care s-au înscris în cursa electorală. Cealaltă jumătate, va proveni din rândul celor care au decis să candideze individual.

Timp de patru ani (1995-1999), Duma a fost controlată de forţele de stânga. În această perioadă, au existat numeroase momente în care grupurile de interese controlate de oligarhi s-au lovit de o puternică opoziţie. Situaţia a luat sfârşit odată cu venirea la putere a lui Vladimir Putin, în 1999, el reuşind să-şi creeze o majoritate confortabilă în Dumă, aducătoarea de stabilitate.

Problema crucială a actualelor alegeri este dacă acest control prezidenţial asupra Dumei se va menţine sau dacă forţele de stânga vor dobândi, din nou, preponderenţă. În cazul în care partidul care acum îl susţine pe preşedinte (Edinaia Rossia/Rusia Unită) va obţine o victorie clară, atunci stabilitatea mult dorită de Putin va fi asigurată. Alţii, dimpotrivă, susţin că o astfel de victorie va reprezenta un nou pas înainte spre o democraţie în care libertatea presei va fi îngrădită.

Dorinţa actualului preşedinte este ca Edinaia Rossia să obţină 2/3 din mandate, ceea ce i-ar permite să realizeze schimbări la nivelul Constituţiei, care să-i consolideze prerogativele şi să-i asigure posibilitatea de a candida pentru un nou mandat, în 2008. În acest caz, zvonul apărut în această vară privind posibilitatea dobândirii unui mandat de către actualul preşedinte, şi Afacerea Yukos conferă o dimensiunenouă apropiatelor alegeri pentru Dumă. Obiectivul prezidenţial pare destul de dificil de atins, în pofida faptului că Vladimir Putin beneficiază de o cotă de popularitate destul de ridicată. Lipsa, la nivelul partidului, a unui lider charismatic, se reflectă în sondajele de opinie, unde Edinaia Rossia se situează după Partidul Comunist al lui Ghenadi Ziuganov.

O altă cauză este incapacitatea actualei administraţii de a elabora un program coerent, care să diminueze starea de sărăcie existentă, în ciuda creşterii Produsului Intern Brut. Preşedintele Putin abia în ultima parte a mandatului său a recunoscut această realitate, declarând că lupta împotriva sărăciei reprezintă una dintre priorităţile sale.

Într-o astfel de situaţie, strategia adoptată de Putin va combina, probabil, propaganda populistă cu tentative de dezbinare a celui mai puternic adversar din opoziţie: Partidul Comunist. Eforturile populiste includ şi acţiuni declanşate împotriva unora dintre oligarhi (Afacerea Yukos), pe care mai bine de 70% din populaţie îi consideră responsabili de situaţia economică actuală.

Analiştii susţin că o primă mişcare făcută de Putin pentru a divide Partidul Comunist a fost deja încununată de succes, când economistul Serghei Glazev, foarte popular în rândul intelighenţiei, şi care în actuala Dumă a fost alături de comunişti, a anunţat constituirea unei noi formaţiuni politice, Coaliţia forţelor patriotice (sau aşa-numitul Bloc Glazev) considerată a fi o armă a lui Putin împotriva comuniştilor.

O altă iniţiativă a lui Putin este de a-l sprijini pe Antolii Ciubais în decizia sa de a candida pe listele Soiuz Pravîh Sil (Uniunea Forţelor de Dreapta), condusă de Boris Nemţov. Șansele partidului de a obţine cele cinci procente, care reprezintă pragul electoral, sunt destul de mici, la aceasta contribuind şi lipsa de popularitate aunor personalităţi care se află pe listele partidului: Egor Gaidar (fost prim-ministru în primii ani ai perioadei Elţîn, de numele căruia se leagă insuccesul procesului de privatizare din Rusia) şi Anatolii Ciubais, suspectat că foloseşte resursele financiare ale companiei naţionale de electricitate pentru a finanţa partidul.

Pentru a avea o Dumă "liniştită", Putin are nevoie de cât mai multe partide care să ia din locurile comuniştilor, diminuându-le, astfel, forţa. Apropiatele alegeri vor indica dacă actualul preşedinte este capabil să îşi asigure un nou mandat prezidenţial sau dacă va fi obligat să opereze schimbări la nivelul politicii promovate până acum.

Pentru alegătorul rus însă alegerile reprezintă singurul moment când îşi poate permite să facă exerciţii cu puterea. Democraţia rusă este abia la început, iar participanţii la acest joc mai au încă multe de învăţat. De aceea, antrenamentul la alegeri nu se poate ca pe termen lung să nu aibă efecte.

Publicat în : Politica externa  de la numărul 8

Comentarii

Nu există nici un comentariu. Fii primul care comentează acest articol!

Număr curent

Coperta ultimului număr al revistei

Semnal editorial

Emil Constantinescu - Pacatul originar, sacrificiul fondator

Revolutia din decembrie ’89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. „Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate.” Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).

Mircea Malita - Mintea cea socotitoare

MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009
În volumul de eseuri „Mintea cea socotitoare“, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: „socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului“. Eseurile sunt structurate pe patru parti - „Mintea senina“, „Metaforele mintii“, Mintea învolburata“ si „Privind înainte“. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.

Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic Virginia Mircea - Poezii (vol.1 - Mișeii, vol.2 - Vise, îngeri, amintiri), Editura Cadran Politic

Această carte de poezie este seismograful de mare sensi­bilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deo­potrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMU­SEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nede­gra­da­bile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale ro­mâ­nului? Vibrația ver­su­rilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului para­do­xal n-au efect distructiv asupra tonu­sului moral al cititorului, ci produc „neli­niștea cea bună”, cum ar spune Sfin­ții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fizio­logie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, „o inimă din ceruri”, cum ar spune poetul latin. Căci, în aceast㠄inimă din ceruri”, există lacrimi deopotrivă pentru românul umi­lit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui „război-viață”, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica

ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)

Parteneri

Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare The National Centre for Sustainable Development

Login: