Navigare
Numerele anterioare
2, 8, 9, 10, 12, 13, 14, 15, 16, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 29, 30, 31, 32, 34, 35, 36, 38, 39, 41, 42, 43, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 67, 68, 69, 70, 71,Lunile anterioare
Autor
Cover story
SUA: Surprize la partialele democratilor
Autor: Andrei BĂDIN | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Senatorul democrat de Massachusets, John Kerry, a câstigat majoritatea primarelor Partidului Democrat. El l-a devansat clar pe favoritul sondajelor, Howard Dean, care s-a si retras din cursa, la fel ca si fostul general Wesley Clark. Batalia pentru nominalizarea candidatului democrat la prezidentiale se va transa în iunie la Boston însa analistii cred ca, daca Kerry merge în acelasi ritm, lucrurile sunt clare. Singurul sau adversar este acum John Edwards. Pe de alta parte, presedintele Bush a aprobat crearea unei comisii care sa cerceteze informatiile referitoare la arsenalul militar irakian, principalul motiv invocat de Casa Alba când a declansat cel de al doilea razboi din Golf. Pentru a arata ca este dechis fata de o astfel de ancheta, Bush a numit în comisie adversari democrati dar si unul din propriul partid. Nu se stie când vor fi date publicitatii rezultatele anchetei, opinia majoritara fiind ca acestea nu vor putea fi formulate pâna la alegerile din noiembrie. Ceea ce înseamna ca presedintele vreaca aceasta tema sa nu fie una pentru campanie. Iar daca armele irakiene vor fi invocate poate linistit sa raspunda ca nu se poate pronunta, ancheta nefiind terminata.Articolul integral...Editorial
Calcule europene si aritmetica electorala
Autor: Virginia MIRCEA | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Recenta decizie a Comisiei de Afaceri Externe a Parlamentului European este de natura sa ridice un mare semn de întrebare cu privire la modul în care decidentii euroropeni (mai) sunt dispusi sa accepte jocul dublu al Bucurestiului. Era evident, înca din noiembrie anul trecut, ca la Bruxelles si în marile capitale europene exista o serie de nemultumiri în ceea ce priveste maniera în care România întelege sa-si îndeplineasca sarcinile asumate în vederea procesului de integrare. Raportul de tara era formulat, în spiritul principiilor diplomatiei occidentale, de asa natura, încât sa atraga atentia asupra dificultatilor românesti în atingerea statutului de economie de piata functionala, însa, în acelasi timp, sa lase o portita pentru viitoare evolutii pozitive. Și atunci, ca si acum, oficialii de la Bucuresti s-au prefacut a nu întelege mesajul european, preferând sa se lege de cuvinte si nu de semnificatia lor, transformând esecul de atunci într-o victorie mediatica. Desigur, pentru cei care au avut urechi de auzit, textul Raportului de tara a provocat îngrijorare, cu atât mai mult cu cât acest statut era acordat vesnicului nostru partener în clasamentele tarilor din al doilea val(pâna acum cel putin), Bulgaria. Se pare însa ca oficialii nostri nu au luat în serios avertizarea tacita a mesajului. Mai mult decât atât, nu s-au alarmat foarte mult nici atunci când raportorul pentru România, baroana Emma Nicholson a ridicat problema adoptiilor internationale. Ei au preferat sa-l ridiculizeze pe parlamentarul Partidului Popular, olandezul Arie Oslander, când acesta a propus întreruperea negocierilor. Daca, într-adevar, aveam de a face cu un raportor prost informat (asa cum a afirmat Premierul român) exista, în intervalul de timp care a trecut, posibilitatea de a-l informa corect si de a-l determina sa revina asupra textului amendamentului. Probabil ca nici acest pericol nu a fost suficient de bine estimat de strategii guvernamentali. Asa se face ca Guvernul de la Bucuresti a ajuns din nou sa depinda de bunavointa tolerantei diplomatii occidentale, care a modificat textul amendamentului, negocierile nefiind suspendate, ci "reorientate". Desigur, masinaria de propaganda a fost din nou pusa în miscare, iar semnalul european a fost interpretat drept un succes pentru oficialii români. Teoretic, ar trebui sa ne deranjeze încercarile (destul de primitive) de manipulare. Dar ele nu sunt însa decât partea vizibila a problemei. Gravitatea situatiei rezida nu atât în încercarile de a prezenta esecurile drept reusite, ci în faptul ca decidentii nostri nu par a întelege, nici în al doisprezecelea ceas, riscurile ca România sa ramâna, definitiv, în afara jocului european. Pentru ca diplomatia Uniunii, oricât de toleranta pare a fi, are în spate un aparat tehnic si birocratic care, la un moment dat, o vor restrânge la formulari mult mai dure si lipsite de echivoc. Însa calculele partidului de guvernamânt nu par înca a merge atât de departe, încât sa intuiasca viitoarele pozitii ale Uniunii Europene. Riscurile unui esec al procesului de integrare nu par a da mari dureri de cap liderilor PSD. Este poate cea mai buna dovada a faptului ca ideea de integrare de care actualul guvern si-a legat în cea mai mare masura imaginea, nu este importanta în fond, ci doar ca forma, ca marota care poate atrage atentia de la problemele de zi cu zi ale cetateanului. Tactica aceasta s-a dovedit a fi benefica, cel putin pâna acum, pentru ca a reusit sa camufleze nereusitele în plan intern sub pretextul unei diplomatii pro-europene. Și, din fericire pentru partidul de guvernamânt, nici nu pare a se întoarce, într-un efect bumerang, asupra acestuia acum, când semnalele de la Bruxelles nu mai sunt deloc încurajatoare. Numeroase editoriale din presa româneasca s-au grabit sa afirme ca un eventual esec în plan european ar reduce sansele electorale ale PSD, la viitoarele alegeri, având în vedere tocmai asocierea de imagine de care vorbeam mai sus. Noi va propunem o aritmetica electorala, plecând de la profilul electoratului PSD. Acesta este, conform ultimului Barometru de opinie, situat în cea mai mare parte în mediul rural - persoane cu o educatie medie, multi dintre acestia fiind pensionari. Câti dintre acestia au acces la media, în special la presa scrisa, pentru ca televiziunile cu greu mai pot fi luate în calcul drept vectori obiectivi de informare? Câti dintre cei care au acces la media, sunt interesati de chestiunile referitoare la integrarea europeana, despre care stiu, din propaganda oficiala, ca oricum nu mai este decât o chestiune de timp? Câti dintre electorii stabili ai partidului de guvernamânt pot sa depaseasca încercarile, mai mult sau mai putin reusite, de manipulare si sa citeasca posibilitatea esecului printre rânduri? Câti dintre cei care reusesc sa treaca de toate aceste bariere sunt convinsi ca integrarea este un lucru benefic pentru ei? Cu alte cuvinte, urmarind profilul electorului stabil al PSD, putem spune ca, asupra acestuia, este greu de crezut ca "monitorizarea" uniuniiare vreo relevanta electorala. În consecinta, sperantele opozitiei de a parazita acest esec al guvernarii sunt mai mult decât desarte. Cei pe care ramânerea pe ultimul loc în procesul de integrare îi înspaimânta deja, nu fac parte din electoratul stabil al PSD, iar pentru nehotarâti, mult mai importante sunt problemele supravietuirii de zi cu zi legate de preturi, costurile întretinerii, somaj. style="FONT-SIZE: 12pt; FONT-FAMILY: ''; mso-fareast-font-family: ''; mso-ansi-language: EN-US; mso-fareast-language: EN-US; mso-bidi-language: AR-SA">Pentru PSD aritmetica electorala este una simpla: alegatorii lor nu îi vor penaliza pentru "monitorizare", în plan intern, deci, nu au aproape nimic de pierdut. Iar pe plan extern, iertata ne fie franchetea, pare a nu fi interesat de ce se mai întâmpla. Altfel, nu ne explicam indiferenta cu care sunt tratate categoricele semnale europene, care indica alternativa unei vesnice izolari la periferia Europei. Articolul integral...Politica externa
Donald Rumsfeld si Noul Secol American
Autor: George ANGLIȚOIU | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Trecutul umanitatii, atât cel recent, cât si cel foarte îndepartat, poate fi împartit în doua categorii, si anume o Istorie Mare si o istorie mica, criteriul de departajare fiind acela al relevantei, impactului general al evenimentelor mari în comparatie cu cele mici (de natura personala, familiala ori acoperind arii limitate în timp si spatiu). În consecinta, Marea Istorie reprezinta o creatie a marilor personalitati, apartinând actorilor majori ai sistemului international. Este controversatul Sef al Pentagonului, Donald H. Rumsfeld, o mare personalitate a timpurilor noastre, un barbat de stat al Marii Istorii? Cu certitudine da, si iata de ce...Articolul integral...America vrea sa-si extinda influenta în spatiul ex-sovietic
Diferendul transnistrean si federalizarea Republicii Moldova
Rusia: "începutul marelui drum" al... revenirii
Uniunea Europeana în cautarea unei identitati internationale
Comitetul Regiunilor si Politica Regionala a UE - alternativa sau unica sansa?
Limitele extinderii Uniunii Europene (II)
Schröder debarcat din fruntea propriului partid
O criza mocneste în Arabia Saudita
Alegerile parlamentare din Iran, final asteptat
Interviu
Ambasadorul Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele: "În Uniunea Europeana, România se va afla sub o presiune permanenta"
Autor: Arthur SUCIU | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Din când în când, ambasadorul Comisiei Europene la Bucuresti, Jonathan Scheele, întreprinde calatorii prin tara-. Acest lucru l-a ajutat sa aiba o perceptie mult mai exacta despre România decât imaginea pe care o avea citind presa europeana sau rapoartele si statisticile prezentate de Guvern si de institutiile europene. Jonathan Scheele este convins ca România reala are toate sansele sa se integreze în Uniunea Europeana în 2007. Chiar daca nu este un mare admirator al PSD, ambasadorul CE sustine masurile guvernamentale, asteptând ca acestea sa-si dovedeasca pâna la urma eficienta.Articolul integral...E.S. Rodica Radian Gordon, Ambasadorul statului Israel la Bucuresti: "Sunt împotriva încercarii lui Vadim Tudor sau a PRM-ului de a se folosi de Statul Israel ca un mod de a-si face campanie electorala"
Politica interna
Înapoi la monitorizare
Autor: Raul MARIAN | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Este greu sa explici unui partener, care îsi da toata silinta sa te ajute, de ce deviezi atât de des de la traseu. Membrii Uniunii Europene nu pot întelege cum un stat precum România, în mod constient si rational, semneaza un moratoriu privind adoptiile internationale si îsi ia angajamentul sa-l respecte doar pentru ca apoi sa încalce prevederile lui. Și apoi sa recunoasca cu seninatate ca, într-adevar, de la semnarea moratoriului, aproximativ 857 de copii au fost adoptati de straini în conditii nu tocmai clare. Însa, normal, nu suntem noi de vina, ci importante personalitati din strainatate care au facut presiuni uriase asupra "bietului" Guvern român în legatura cu acest subiect. Și daca vor europenii, noi chiar le putem prezenta documente în acest sens. Uitam ca europenii ne-au acordat 75 milioane USD pentru a încerca sa rezolvam aceasta problema si noi nu am reusit. Solicitarea Uniunii de returnare a acestor fonduri ar fi normala, deoarece sunt bani publici care trebuie justificati. Articolul integral...De la aderare la integrare: Doi pasi înainte unul înapoi
Monica Tatoiu: "Eu pot face mai mult decât cei care au condus pâna acum Capitala."
Plânge râsu
Asteptându-l pe Ion Iliescu...
Alianta PNL-PD asteapta vara sa se coaca
Autodenuntarea unei doctrine: Partidul România Mare
UDMR, macinata de ideile revizioniste
Schimbarea la fata a Bisericii Ortodoxe
Economie
Sistemul bancar românesc
Autor: Cristian BANU | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
BNR a fost singura institutie din perioada de tranzitie care a functionat corect, gratie ei având în momentul de fata o stabilitate macro-economica si o inflatie redusa. Masurile luate de BNR, nu totdeauna populare, nu totdeauna de sorginte liberala, au avut totusi meritul de a pastra cât de cât economia româneasca în stare de functionare si de a împiedica un colaps de tip argentinian.Articolul integral...Fata nevazuta a extinderii europene: De la interesele politice la bugetul comunitar
Idei contemporane
Islamul - de la producator de idei la izvor de terorism
Autor: Virginia MIRCEA | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Dupa atacurile de la 11 septembrie, termenul "terorism" s-a facut auzit tot mai des, astfel ca, pentru multi, acest cuvânt pare a fi o inventie a secolului XX. Din punct de vedere istoric, terorismul a aparut în jurul anului 1000 (anul 489 al Hegirei), pe pamântul Islamului, cu secta Nizari, ramura iraniana disidenta a imaelismului fatimid. Nizarii refugiati apoi în Siria si-au întemeiat comanderiile Fida'i si executau la comanda asasinate politice sau crime selective, sacrificându-si, uneori, propria viata. Mai târziu au fost numiti Hasisin (care a dat cuvântul asasin) de la Hasisiyya, care înseamna consummator de hasis. Articolul integral...Rafturi de biblioteca
Autor: Daniel CRISTEA ENACHE | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Editura SEMNE a publicat de curând editia definitiva a trei volume integrale: Biblioteca din Alexandria (1980), Cina cea de taina (1984), Marx Librarul (1997): trei secvente din bibliografia lui Petre Salcudeanu, întinsa pe mai mult de jumatate de veac, de la debutul din 1950 si pâna în prezent... În cazul lui Petre Salcudeanu, e aproape un consens critic ca Biblioteca din Alexandria, romanul publicat în 1980, dupa o elaboratie foarte lunga, reprezinta vârful creatiei. Multi dintre prozatorii nostrii veritabili (si Petre Salcudeanu printre ei) si-au început cariera în "obsedantul deceniu", supunându-se canoanelor ideologice, maniheismului primar al epocii, tuturor acelor reguli jdanoviste de trivializare a discursului epic si "ascutire" partinica a mesajului. Treptat, însa, cei ce au vrut sa scrie literatura au facut-o, profitând de liberalizarea de la finele epocii Dej si evoluând în sensul complicarii, distorsionarii epice, cautând adevarul si diseminându-l în constructia narativa, alternând si interferând cu abilitate planurile, descriind grozavii de demult sau de departe, dar atasabile, în fapt, unui referat mult, mult mai apropiat... O solutie de rezistenta cu bune, luminoase consecinte: pe de o parte, constituirea unei alternative (fie ea si fictionala) la minciuna oficiala; pe de alta, re-familiarizarea cu diversele tehnici si "sertare" ale literaturii. Constrângerea exterioara a determinat, în nu putine cazuri, o complexitate reala si o stratificare simbolica a naratiunii. În Biblioteca din Alexandria, sanatoriul în care ajunge Petre Curta nu e atât o imagine a lumii (ca în celebrul roman al lui Thomas Mann), cât una a realitatii românesti, prinse în epura simbolica a celei romanesti. Bolile sunt ale personajelor, dar, prin extensie, si ale epocii în care ele au trait si traiesc. Confesiunile celor din fosta "aristocratie" a Partidului, facute lui Curta ("ziarist si scriitor în devenire") si puse apoi pe hârtie de acesta, vor fi confiscate - la propriu si la figurat - de Securitatea atenta la vocile oamenilor si la posibilele lor marturii. Adevarul va fi astfel desprins din sfera gândirii individuale si colective, din domeniul actiunii practice, fiind imobilizat si facut inert într-o terifianta Biblioteca organizata de tortionari. Iata o întreaga structura simbolica, etajata si supra-etajata, limpezita aici cât mai mult, dar ascunsa, în roman, sub straturi si straturi de epica densa, cuprinzând si scene si episoade "pe linie". Cititorul a putut-o recupera de acolo, cu febra complicitatii si solidaritatii morale, într-un arc voltaic pe deasupra (sau, mai bine zis, pe dedesubtul) "adevarurilor" strâmbe ale zilei.Articolul integral...
Manipularea în vreme de conflict - cazul Afganistan (I)
Conservatorism (I)
Feminismul
Sanatate
Somnul si memoria
Autor: Marina HERGHELEGIU | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Somnul îmbunatateste memoria Diferite studii realizate în Germania- si S.U.A. si publicate în revista "Nature" au aratat ca un somn de cca. opt ore, fara tulburari, permite îmbunatatirea memoriei si a functiilor acesteia. Unul dintre studii cerea celor peste o suta de subiecti sa recunoasca o regula de grupare a unor cifre în conditiile în care aceasta era "ascunsa" printre rânduri. Un alt studiu solicita voluntarilor sa-si reaminteasca simple cuvinte, respectiv sa identifice din memorie un text reprodus neclar de un sintetizator. În toate studiile, subiectii odihniti, dupa 8 ore de somn, au avut rezultate superioare celor care veneau dupa o zi obositoare de lucru sau dupa o privare de somn chiar de mica durata. S-a concluzionat astfel ca, în timpul fazelor de somn cu unde lente, are loc restructurarea si reorganizarea informatiei acumulate, astfel încât somnul poate sa ajute la cresterea capacitatii de memorare si a creativitatii, ceea ce duce la gasirea solutiilor unor probleme si chiar la recuperarea unor informatii aparent pierdute din memorie. Somnul si densitatea celulara Diferite studii au încercat sa evidentieze aparitia unor modificari fizice la nivelul creierului supus unui regim de somn insuficient. În acest scop s-au utilizat tehnici moderne si sofisticate de investigare, preponderent imagistice (rezonanta magnetica nucleara etc.), si s-a constatat ca structura creierului astfel tratat sufera modificari de densitate celulara.Principala structura afectata s-a dovedit a fi hipocâmpul stâng, parte a creierului implicata în coordonarea stocarii datelor din memoria de lunga durata. Aceste rezultate, publicate în revista "New Scientist", duc la concluzia ca lipsa somnului determina pierderea de celule nervoase si, consecutiv, scaderea capacitatii de memorare. Somnul si echilibrul biochimic Se stie ca un somn normal este constituitdin 4-5 cicluri consecutive, fiecare ciclu fiind format din succesiunea a doua tipuri de somn: somnul cu miscari rapide oculare (REM) si cel fara miscari rapide oculare, dar cu unde lente. S-a constatat ca în timpul somnului REM, anumiti neurotransmitatori (dopamina si acetilcolina) au nivele cerebale scazute. Acest joc biochimic permite creierului sa "revada" activitatile de peste zi, favorizând astfel fixarea datelor în memorie. S-a mai observat ca tulburarea acestui echilibru, cum se întâmpla în anumite tulburari de somn sau în administrarea unor medicamente care cresc nivelul celor doua substante, determina scaderea capacitatii de memorare. Confirmarea prin studii ulterioare a acestor constatari va obliga la revizuirea schemelor de tratament în cazul unor afectiuni, cum ar fi boala Alzheimer pentru care se administreaza seara medicamente care cresc nivelul de dopamina agravând astfel tulburarile de memorie specifice bolii.Articolul integral...Întinerirea neuronilor
Gena alcoolismului
Tehnologie
Televizoarele cu plasma
Autor: Cristian BANU | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
Televizoarele cu plasma reprezinta, în ultima vreme, o atractie deosebita pentru persoanele cu bani. Încetul cu încetul, distribuitorii au început sa aduca si în România astfel de aparate, al caror pret începe de la 4000 $.Articolul integral...Mari corporatii
Autor: Cristian BANU | Publicat în numărul 12, în martie, 2004
De obicei, în aceasta rubrica prezentam companii cu istorii de peste o suta de ani, companii care au marcat, în felul lor, istoria civilizatiei. De data aceasta iesim putin din tipare. Desi nu are înca o vechime de 10 ani, Google deja a influentat modul în care functioneaza una dintre cele mai importante unelte ale omului modern: internetul. Pentru anul acesta, este prevazut ca Google sa fie listat la bursa, valoarea estimata a companiei fiind de 12 miliarde dolari.Articolul integral...Număr curent
Semnal editorial
Revolutia din decembrie 89: Pacatul originar, sacrificiul fondator este prima carte dintr-o serie de sapte volume dedicate ultimelor doua decenii din istoria României. Nu am pretentia ca sunt detinatorul unui adevar politic, juridic sau istoric incontestabil, si sunt gata sa discut si sa accept orice documente, fapte sau marturii care pot lumina mai bine sau chiar altfel realitatea. Educatia mea stiintifica si religioasa m-a ajutat sa cercetez faptele în mod obiectiv, eliberat de ura sau intoleranta. Recunosc însa o anume încrâncenare în ceea ce am scris venita din durerea unui om care a trait în miezul evenimentelor si se simte lovit de acceptarea cinica a crimelor, abuzurilor, coruptiei si minciunii, sau de indiferenta la fel de cinica cu care sunt înca privite de catre o mare parte a societatii românesti.... Am scris aceste carti de pe pozitia victimelor mintite sau speriate, care nu-si cunosc sau nu-si pot apara drepturile. Le-am scris de pe pozitia milioanelor de români cinstiti care cred în adevar, în dreptate si în demnitate. Emil Constantinescu (text preluat din Introducerea cartii).
MINTEA CEA SOCOTITOARE
de academician Mircea Malita, Editura Academiei Române, 2009 În volumul de eseuri Mintea cea socotitoare, aparut la Editura Academiei Române, acad. Mircea Malita formuleaza în crescendo o serie de întrebari grave ale timpului nostru: Daca omul este rational, de ce se fac atâtea greseli în economie
sau în politica?; Daca rationalitatea nu e de ajuns, care ar fi rolul întelepciunii?; Din viitorul imprevizibil putem smulge portiuni, daca nu certe, cel putin probabile?; Ce si cum învatam pregatindu-ne pentru viitorul nostru?; Este în stare omenirea sa îsi vindece crizele?; Ne asteapta oare un dezastru final? s.a. De-a lungul anilor, acad. Mircea Malita a staruit asupra acestor teme în lucrari recunoscute, însa acum o face raportându-se la dinamica realitatii imediate, inspirat de cuvintele lui Dimitrie Cantemir: socoteala mintii mele, lumina dinlauntrul capului. Eseurile sunt structurate pe patru parti - Mintea senina, Metaforele mintii, Mintea învolburata si Privind înainte. Finalul este de un optimism lucid care tine seama de potentialul de rationalitate si imaginatie al mintii umane si, fireste, de generatiile tinere care îl pot valoriza benefic.
Această carte de poezie este seismograful de mare sensibilitate care înregistrează cele două întâlniri ale sufletului, deopotrivă cu URÂTUL care ne schilodește ca ființă, ca neam, dar și cu FRUMUSEȚEA sufletească nepoluată ce stă ca o fântână cu apă curată pe un câmp plin cu peturi și gunoaie nedegradabile. Ce poate fi mai dureros decât să surprinzi această fibră distrusă de aluviunile istorice încărcate de lașități, inerții, apatii, compromisuri devenite congenitale ale românului? Vibrația versurilor, directețea lor, simplitatea dusă până în marginea cotidianului paradoxal n-au efect distructiv asupra tonusului moral al cititorului, ci produc neliniștea cea bună, cum ar spune Sfinții Părinți. Citești în revolta și durerea poetei un mănunchi admirabil de calități: o demnitate neînfrântă, o fiziologie a verticalității și, mai ales, o inimă creștină, o inimă din ceruri, cum ar spune poetul latin. Căci, în această inimă din ceruri, există lacrimi deopotrivă pentru românul umilit, distrus până și-n visele lui, dar și pentru copilul din Gaza, cu sufletul și trupul chircite sub șenilele tancurilor unui război ce tinde să devină mai lung decât viața lui, ale unui război-viață, lacrimi pentru copilul evreu ce nu a putut fi salvat de la deportarea bestială, lacrimi pentru Tibetul sfâșiat. Și toate acestea fără impostura unui ecumenism sentimental, ci izvorâte din acel suspin curat românesc ce face esența lacrimii creștine. (Dan Puric)
ISLAMUL SI SOARTA LUMII - Fundamentalismul islamic ca ideologie politica de Virginia Mircea "Islamul si soarta lumii - Fundamendamentalismul ca ideologie politca invita la o reflectie mai adanca asupra porceselor lumii contemporane. Judecata critica si independenta a autoarei a produs o lucrare de o veritabila investigatie stiintifica, exact la momentul in care tema tratata deseori fara solutii si perspective ocupa scena din fata a politicii si problemelor mondiale. Cititorii o pot aseza cu satisfactie in bliblioteca lor de referinta. Vor fi mult ajutati in intelegerea evenimentelor care ne sesizeaza in prezent si intr-un viitor in care tema nu se va desprinde de mersul lumii contemporane." (academician Mircea Malita)
Parteneri
Login:
Revistă fondată de Virginia MIRCEA în anul 2003.
Revistă lunară cu distribuție națională și internațională,
editată de Centrul Român pentru Educație și Dezvoltare Durabilă, București.
Revista este distribuită la Parlamentul European.
ISSN 1583-5510
Redactor-șef:
Virginia MIRCEA
Senior editori:
Academician Mircea MALIȚA
Academician Florin CONSTANTINIU
Prof. univ. dr. Cornel CODIȚĂ
Prof. Cezar DOBRE
Andreea VASS
Laurenţiu CONSTANTINIU
Secretariat de redacție:
Dan OGREZEANU
Editori:
George ANGLIŢOIU, Radu CUCUTA, Dragos DINCA, Mihaela ENACHE, Ionut GAIDAU, Gabriela IONITA, Elena MALITA, Roxana MAZILU, Ruxandra MIRCEA, Alex TODERICIU, Andrei ŢĂRANU
Corespondenți externi:
Jorg MULLER (Germania), Anthony McARTHUR (Orientul Mijlociu), Michael COHEN (SUA), Krassimir PETROV (Rusia), Victor MAIER (UE)
Art Director:
Ilinca Dumitrescu
Layout&DTP:
Cornel TOADER
Foto:
Rompres
Traducerea în limba engleză:
Ana Maria POPESCU, Ioana Maria DOBRE
Redacția
Str. Amiral C-tin Bălescu nr. 16, sector 1,
e-mail: redactie@cadranpolitic.ro;
www.cadranpolitic.ro
© CADRAN POLITIC 2002-2008.
Reproducerea integrală sau parțială a materialelor este permisă numai cu citarea sursei.
© 2023 - Cadran politic - Revista lunara de analiza si informare politica. Toate articolele de pe acest site pot fi preluate, integral sau parțial, numai cu menționarea sursei.